M-am întâlnit cu Ömer Tetik în urmă cu câteva zile, iar acum stau pe o plajă și mă gândesc cum să vă prezint discuția cu șeful celei mai interesante bănci din România, prin prisma evoluției spectaculoase pe care a consemnat-o în ultimii ani. Inspirația se topește rapid sub avalanșa zâmbetului dogoritor al soarelui și sub tentația valurilor care știu să te vindece de senzația sufocantă a căldurii excesive. În ciuda acestui tablou ademenitor, menirea mea este să reiau în fața voastră dialogul pe care l-am purtat cu Ömer Tetik în cafeneaua amplasată în sediul regional al Băncii Transilvania din Băneasa.
Cu un ceai verde în față, Ömer Tetik îmi reconfirmă că orice întrevedere cu domnia sa este inedită și plină de bună dispoziție datorită spiritului deschis ce caracterizează stilul său de relaționare. Poate fi grav dar și extrem de hazliu, alternând permanent în discursul său momentele serioase cu cele nostime pentru a genera interlocutorului o stare reconfortantă. Este sincer și deschis, nu se proptește în idei fixe și exprimări laborioase, vorbește în româna celor care s-au îndrăgostit iremediabil de țara noastră.
Nu este nimic nou în faptul că Banca Transilvania, povestea de succes din sistemul bancar mioritic, se bucură de o atenție specială din partea mass-mediei și a opiniei publice și constituie un subiect de presă tentant pentru orice jurnalist. Nu de puține ori, Banca Transilvania s-a dovedit a fi o instituție de credit curajoasă, calitate recunoscută mai ales din momentul în care a luat decizia de a cumpăra Volksbank România, probabil cea mai hulită bancă locală.
Cum s-a ajuns la această achiziție, ce a stat la baza deciziei, cum au fost integrați clienții Volksbank România și care este relația actuală cu aceștia? Cum au decurs negocierile pentru integrarea Volksbank România și de ce a riscat să pice tranzacția cu câteva zile înainte de a fi parafată? Iată câteva întrebări la care am primit răspunsuri din partea lui Ömer Tetik, bancherul turc născut în Germania și care deține cetățenie română din 2009.
Povestea preluării Volksbank România
– ”Încă din anul 2013, eu și domnul Horia Ciorcilă, Preşedintele Consiliului de Administrație BT, am fost destul de vocali, exprimând public intenția Băncii Transilvania de a se extinde, de a crește și prin achiziții. În acest fel, au venit consultanții din partea Volksbank cu propunerea de a prelua subsidiara din România. Inevitabil, primul gând a fost spre problemele Volksbank România și de aici o oarecare reticență. Noi nu am avut credite în monede exotice, nu am avut clauze abuzive, nu am avut litigii atât de multe cu clienții. Cu un portofoliul de clienți de zece ori mai mare decât al Volksbank România, noi am avut semnificativ mai putine litigii. În spiritul BT și în virtutea ideii de ”human banking” care ne caracterizează, am analizat cum ne putem adapta și cum putem integra două bănci atât de diferite. Știam că putea fi o tranzacție oportună pentru Banca Transilvania având în vedere provocările acționarilor Volksbank, care trebuiau să facă un exit și aveau la dispoziție un timp limitat. Astfel, ne-am hotărât să ne focusăm pe preț și câștigul să-l împărțim cu clienții.
Știam că relația dintre Volksbank România și proprii clienți a fost atât de complicată din cauza problemelor financiare, iar dacă am fi oferit o soluție viabilă în această direcție, atunci puteam câștiga încrederea acestora. Nu a fost o ofertă doar rațională pentru că noi ne dorim să menținem relația bancară cu clienții pe care i-am integrat. În mare parte am reușit, regretăm faptul că există încă persoane care s-au împrumutat în franci elvețieni pe care încă nu am reușit să le convingem. Dar, ca în fiecare domeniu, în fiecare sector, în fiecare familie există părți bune și părți rele. Nu putem să generalizăm. La partea asta lucrăm pentru că nouă ne place să facem banking liniștit, onest și deschis. Fără să ne certăm, pentru că realizăm foarte bine că ceea ce am obținut până acum se datorează clienților băncii.
Acest gând ne responsabilizează foarte mult. Tocmai de aceea, am zis că nu o să preluăm Volksbank dacă nu avem cum să rezolvăm problemele clienților. Interesant este că oferta noastră a generat un trend și din partea clienților altor bănci, care au venit la noi cu intenția de a beneficia de conversia pe care am pus-o la dispoziția împrumutaților Volksbank România. Dar le-am explicat că nu este posibil, fiind o ofertă exclusiv pentru clienții VBRO în contextul cumpărării respectivei bănci de către BT”.
A existat pe parcursul negocierilor un moment tensionat care să pericliteze planul de preluare a Volksbank?
– ”Nu aş spune că a fost tensionat, dar poate că orice negociere are momente mai strânse. În acest caz, vânzătorul avea presiunea timpului, însă noi încercam să negociem nu doar sumele, dar și condițiile contractului în sine”.
Intervin: Care sunt principalele probleme ale clienților Volksbank România care s-au împrumutat în franci?
– ”La BT a rămas un număr mic de clienți cu credite în franci elvețieni, însă principalele probleme sunt încă litigiile actuale pe care o parte din clienți le are și unde așteptările sunt ca banca să accepte condițiile lor și conversia creditelor la cursul istoric. Acest lucru nu se poate pentru că banca este o instituție comercială care trebuie să aibă grijă de banii deponenților și ai acționarilor. Noi am venit cu un plan de conversie avantajos și am plătit acele comisioane considerate abuzive. Oferta noastră adresată clienților cu credite în franci este un caz unic în Europa. Chiar acum în Polonia există o inițiativă de lege de conversie, care este sub pachetul pe care l-am oferit noi. Nu vrem să rămânem într-un război cu nimeni și cu siguranță, până la urmă, va înțelege toată lumea, sper într-un timp scurt, că tot ceea ce am întreprins s-a făcut cu intenții bune. Puteam să alegem să nu facem nimic, să continuăm litigiile, pe care le puteam pierde sau câștiga, însă am ales soluția de oferi clienților o soluție onorabilă de la bun început, fără să fim forțați de nimeni. În timp, o să dovedim acest lucru”.
Insist pe aceeași idee: Înțeleg ca v-ați implicat personal în relația cu clienții nemulțumiți?
– ”La banca Transilvania suntem un pic altfel de bancă – ne implicăm mult în relația cu toți clienții, uneori poate prea mult și asta consumă mult timp – asta se reflectă și în relația cu clienții VBR. Chiar dacă am primit recomandarea din partea colegilor mei de a nu mă implica personal în comunicarea cu acești clienți, eu nu am putut să mă abțin.
Când am citit în social media niște comentarii greșite, am intrat în comunicare directă încercând să explic anumite lucruri și să expun punctul meu de vedere. Această decizie m-a făcut pe mine, din păcate, o țintă. Este foarte greu să vezi poza ta ”photoshopată” pe Facebook în diferite forme cu mesaje mai mult sau mai puțin decente, mai ales că poate fi văzută și de familia și prietenii tăi. In plus, e greu să vezi comentarii care nu sunt constructive din niciun punct de vedere. Nu poți să spui că accepți asta cu zâmbetul pe buze.
Dar întotdeauna încerc să mă gândesc și să privesc lucrurile și din punctul lor de vedere. Au suferit mult și încă suferă. Sunt mulți oameni care au copii și se confruntă cu probleme financiare, alții au probleme de sănătate sau au rămas fără un loc de muncă”.
Suprasaturată de subiectul Volksbank, discuția noastră își îndreaptă atenția către situația actuală a Băncii Transilvania, planurile de viitor și direcțiile de dezvoltare ale celei mai mari instituții de credit cu acționariat românesc.
– ”Banca Transilvania chiar este o bancă atipică, diferită. Acest lucru se datorează faptului că a fost înființată departe de toate centrele financiare de niște antreprenori români, care erau la rândul lor clienți ai sistemului bancar. Tocmai de aceea, gândirea lor a fost de la bun început cum poți să ajuți, cum poți să rezolvi nevoile clienților. Banca Transilvania s-a focusat mai mult pe partea de servicii, decât pe indicatorii financiari. Este un spirit care ne obligă permanent să ne străduim pentru satisfacerea nevoilor clienților noștri, să facem tot ceea ce este posibil în această direcție. Acum, când Banca Transilvania a devenit un grup financiar de talie mare, trebuie să ne adaptăm la noile realități menținând însă spiritul BT. De când am venit la conducerea băncii, prima mea țintă a fost să nu devenim o bancă ”fat”, ci să rămânem ”fit” indiferent de dimensiunea instituției. Este foarte greu să menții acest echilibru și la acest lucru lucrăm permanent. Avem norocul că cel mai mare capital al băncii, reprezentat de angajați, este alcătuit dintr-o echipă foarte fidelă. Cea mai mare problemă în România, de la Guvern până în comunitatea de afaceri, o constituie continuitatea. În Banca Transilvania, continuitatea a fost asigurată. Mulți dintre membrii conducerii executive au început banking-ul în BT, lucrează de 22 de ani în cadrul instituției. Eu sunt cel mai nou executiv la bancă. Acest lucru arată loialitatea reciprocă dintre angajați și bancă. Angajații băncii, toată lumea de la casier până la CEO, se simt mândri pentru că fac parte dintr-o poveste de succes. Alături de capitalul uman, unele dintre cele mai importante atuuri ale Băncii Transilvania sunt reprezentate de viteza de reacție și capacitatea de a inova”.
Intervin din nou: Observ un ușor facelift al Băncii Transilvania. De ce acest proces și pentru ce?
– ”În marea ei majoritate, rețeaua de agenții a Băncii Transilvania a fost construită acum 10 ani. Am început să facem un fel de împrospătare, să renovăm. Dar pe de altă parte, trebuie să modernizăm banca, nu pentru că suntem o bancă veche, ci pentru că trebuie să ne adaptăm la realități. Financial technology, digital banking, provocări interne sau externe, schimbarea fluxurilor și a produselor sunt aspecte care ne obligă să ținem pasul cu cerințele prezentului, care sunt într-o permanentă schimbare. Noul BT vrea să fie ”welcoming”, vrea să fie simplu, aplicând cerințele strategiei ”omni-channel”. Anul acesta, focusul principal este reînnoirea rețelei de agenții, care presupune nu numai renovarea propriu-zisă a sucursalelor, ci și o schimbare a experienței pe care clientul o are în relația cu Banca Transilvania. Vom investi totodată și în digital banking, platforme noi, continuând să facem lucruri neconvenționale în stilul BT. Vom înființa, de asemenea, un nou departament large corporate. Am devenit o bancă mare și nu putem ignora o parte din economie. Vrem să ne obișnuim să învățăm și segmentul firmelor mari multinaționale. Deja avem clienți, dar nu suntem banca lor de casă și ne dorim acest lucru. Schimbările vor continua și anul viitor, pentru că vrem să menținem permanent acest ”change management”. Dar s-ar putea să facem și o achiziție”.
Câteva cuvinte despre competiție. Cum privește Banca Transilvania locul trei pe care îl ocupă în momentul de față în sistemul bancar? Este mulțumitor sau vrea mai mult?
– ”Locul unu, doi sau trei sună bine, însă scopul Băncii Transilvania este să ajungă la o cotă de piață care să ne asigure posibilitatea de a ne dezvolta, de a avea un bilanț consolidat pentru a folosi lichiditatea și capitalul băncii eficient. Suntem acolo și încă ne uităm după alte oportunități de achiziție. Nu facem asta pentru a deveni o bancă mai mare decât o altă instituție. Cu siguranță însă că ne vom bucura și ne vom mândri dacă vom depăși BRD-SG în topul celor mai mari bănci din România. Competiția este bună, concurența a revenit, nu mai putem spune că suntem singura bancă activă de pe scena. De la băncile mari din fața noastră până la băncile cu o cota de piață mică, observăm o mișcare permanentă”.
Darea în plată rămâne un subiect fierbinte
– ”Darea în plată a venit într-un moment de vârf de tensiune între bănci şi clienţi, fără să se facă o analiză de impact, fără să ne uităm ce se întâmplă în celelalte state europene. Nimeni nu s-a gândit care va fi rolul fiecărui actor implicat, de la stat până la clienţii care vor să dea în plată. Încă încercăm să rezolvăm diverse situaţii şi probleme apărute după aprobarea legii, peticim pe ici pe colo. Cine va plăti taxe notariale, cine va suporta impozitul pe venit și așa mai departe.
Toate aceste lucruri arată foarte clar că legea nu a fost gândită și bine pusă la punct, ci a fost doar un atac. Dar cu răzbunări nu putem să rezolvăm problemele. Am văzut şi clienți care, chiar dacă recunoşteau că nu este vorba despre o lege sănătoasă pentru economie, spuneau că doar aşa pot vedea băncile suferind.
Numai că atunci când băncile suferă, suferă şi economia, suferă și firma unde lucrezi, suferă și magazinul de unde cumperi alimente. Eu zic că darea în plată şi cu numele şi cu contentul este o şansă ratată pentru România. Cred că acum toata lumea a văzut cifrele nu sunt atât de mari cum au fost promovate. Acum băncile sunt într-o situaţie destul de ciudată pentru că mulți clienţii vin și depun cereri de dare în plată, dar când banca își dă acceptul, ei spun că de fapt nu vor să renunțe la casă, ci vor să negocieze. Nu poţi construi o relaţie bună și nu poți negocia termenii unei colaborări cu ameninţări. Este clar că legea nu serveşte scopului în sine, ci serveşte scopului celor care au vrut să-şi arate muşchii. Eu cred că nici băncile, nici clienţii, nici politicienii nu putem construi ceva bun împreună cu ameninţări. Nu există un caz pozitiv cu atât de multe energii negative. Pentru Banca Transilvania cifrele sunt destul de mici, sub estimările sau aşteptările noastre. În cazul a câteva zeci de cazuri este vorba despre clienţi care se află în executare silită. În general preluăm documentația și analizăm. Într-adevăr am și contestat câteva cazuri, dar nu este exact cum s-a spus că băncile contestă orice și nu negociază deloc. Am contestat numai atunci când situația nu era conformă prevederilor legii. Pe de altă parte, așteptăm să vedem și care va fi verdictul Curții Constituționale și cum va evolua situația celorlalte schimbări legislative ce vizează impozitul pe venit și taxele notariale pentru a începe să dăm rezoluții. Cred că primele cereri vor fi definitivate în luna iulie, pentru că deocamdată suntem în termenul legal al procedurilor de dare în plată”.
Despre rolul educației financiare
– ”Educaţia financiară trebuie să înceapă din copilărie, nu când intri într-o agenţie sau sucursală bancară. Trebuie să explici copilului tău cum câştigi bani, ce se întâmplă dacă economiseşti. Trebuie să învăţăm care sunt responsabilităţile şi provocările băncilor. Consultantul bancar trebuie să explice pentru fiecare produs care sunt beneficiile si riscurile, iar apoi clientul să decidă în cunoştinţă de cauză.
Educația financiară a devenit un scut destul de generalist şi uşor de folosit în relația tensionată dintre bănci și clienți. Fiecare tabără se apără cu educația financiară sau lipsa ei.
Educaţia financiară te învaţă să faci planuri pe termene în care poţi avea estimări sau prognoze destul de certe, dar decizia de a contracta un credit îi aparține fiecărui individ în parte. Fenomentul educației financiare este destul de exagerat, este ca și cum atunci când te urci într-un taxi, taximetristul te întreabă dacă știi codul rutier și dacă răspunsul tau este negativ te coboară din mașină”.
Ce trebuie să întreprindă băncile pentru a îmbunătăți relația cu clienții?
– ”Băncile au început să facă deja lucruri în această direcție, însă sentimentele sunt deocamdată atât de puternic negative din partea unor clienți încât nu se resimte acest efort. Trebuie să continuăm programele de educație financiară, trebuie să ne pregătim angajații proprii mai bine și discursul bancherilor, în general, trebuie să se schimbe un pic. Foarte des vorbim cu ”limba Wall-Street-ului” decât cu ”limba main-street-ului”. Trebuie să explicăm provocările și business-urile noastre mai bine, trebuie să explicăm mult mai clar de ce unori suntem reticenți și rigizi, pentru transparență și comunicare mai deschisă. Noi încercăm de mulți ani să oferim şi altceva antreprenorilor, iar un exemplu în acest sens este BT Club, prin care sunt organizate cursuri şi traininguri în întreaga țară. Practic, de 10 ani, de când banca are acest club, oferim acces gratuit la educație financiară si am investit multe milioane de lei in educatia financiara a antreprenorilor doar prin BT Club”.
Cum au decurs negocierile pentru preluarea conducerii Băncii Transilvania și cât va mai rămâne seful instituției de credit de la Cluj?
– ”Am avut o întâlnire cu domnul Horia Ciorcilă și un membru al Consiliului de Administrație de atunci, Peter Franklin. Discuția a fost lungă și cred că a fost o chimie bună. Am vorbit onest despre cum văd eu viitorul pieței, ce am făcut până la acel moment, de ce am făcut, unde am greșit. Chiar cu câteva zile înainte de această întâlnire, mă gândeam cum ar fi să lucrez la BT. Cum ar fi practic să nu mai faci parte dintr-o bancă multinațională, unde vorbești despre probleme, despre restructurări, închideri de agenții, adică partea dură a banking-ului, ci să faci parte din creștere, produse, campanii, Zânul. Cred că am emis prea multe frecvențe (râde cu poftă!), pentru că am fost sunat de un head-hunter. Eu când am plecat de la întânirea respectivă aveam deja decizia. Am zis că, în cazul în care primesc o ofertă, o să accept. Nu a fost o negociere. Am primit un contract și o ofertă rezonabilă și am vrut să semnez cât mai repede. Povestea mea la BT va continua şi în anii următori”.
Despre români și România
– ”Este chiar o țară frumoasă cu oameni foarte calzi și dornici de schimbare. Există însă problema că românii încep orice business sau proiect cu mare entuziasm și apoi își pierd interesul, se focusează pe altceva. Mai este și acest talent al românului de a se pricepe la toate: suntem toți doctori, antrenori de fotbal, bancheri sau bucătari. Gândirea pe termen lung abia acum se dezvoltă. Cu siguranță românii trebuie să aibă un pic de răbdare, să nu schimbe Guvernul în fiecare an, să nu schimbe ministrul de finanțe în fiecare an, să nu schimbe antrenorul echipei naționale în fiecare an și așa mai departe. Este natural ca atunci când ai un job nou să te adaptezi în 3 – 6 luni, să înveți fluxul lucrurilor, unde sunt diferite departamente etc. Noi întotdeauna schimbăm oamenii când abia s-au învățat cu mediul de lucru”.
Omer Tetik este căsătorit cu o româncă și are doi copii. Este pasionat de muzică, citit, sport și plimbările cu motocicleta. Nu uită să-mi evidențieze că de când este părinte a devenit ”expert în Lego și desen”.
