Ungaria ar putea învăța de la România lecția stabilității financiare, în timp ce România poate urma exemplul maghiar în privința absorbției fondurilor UE și îmbunătățirii colectării. Este opinia lui Laszlo Diosi, președinte al OTP Bank România, instituție de credit cu capital maghiar, și totodată președinte al Asociației de Afaceri Ungare în România (AAUR).
Una din zonele economice cu potențial imens de dezvoltare în România este agricultura, OTP stabilindu-și încă de acum patru ani o strategie de creditare pentru acest domeniu, a mai spus Laszlo Diosi, în cadrul interviului acordat publicatiei online www.BankingNews.ro.
Ținta ca președinte al AAUR este de a atrage cât mai mulți investitori maghiari în România, pe acest domeniu. Ca bancher, ținta rămâne aceea de a crește cota de piață a OTP până la 5%, prin achiziție.
– Ungaria are o economie bazată pe exporturi, obținând chiar excedent în balanța comercială. Pe de altă parte, de-a lungul anilor, țara s-a remarcat prin câteva măsuri de încurajare a antreprenoriatului. Conduceți o asociație care încurajează relațiile economice bilaterale, și cunoaște bine realitatea din cele două țări. Ce credeți că ar avea de învățat autoritățile noastre din experiența ungară, în materie de încurajare a antreprenoriatului?
– În ultimii ani, Ungaria a încurajat exporturile, devenind exportator net, excedentul fiind de câteva miliarde de euro. Este un aspect care a ajutat mult investitorii și business-ul local, care nu se limitează doar la la o piață mică internă, pentru desfacere, ci și la piețele internaționale. În al doilea rând, Ungaria poate fi dată ca exemplu pentru gradul de absorbție al fondurilor UE, unul foarte ridicat. În al treilea rând, în Ungaria există o disciplină mai mare în a plăti taxe și impozite pornind de la faptul că toate casieriile comercianților sunt logate server-ul ANAF-ului maghiar. Măsura a sprijinit mult antreprenorii decenți și a ajutat statul să facă curățenie în economie, implicit să recupereze mult mai multe taxe și impozite. În România, nu există o problemă cu regimul de taxe, ci cu recuperarea acestora. În prezent, nivelul celor care plătesc este destul de mic, și ar trebui lărgită baza.
– Pe de altă parte, care ar fi lecțiile pe care Ungaria le-ar avea de învățat de la România?
– Ungaria are un nivel al datoriei publice de 78-80%, pe când la România este de circa 40%. Ungaria a menținut ani de zile această tendință, de creștere a datoriei, până s-a ajuns la nivelul acesta. Disciplina bugetară este ceva ce ar trebui să învețe Ungaria de la România. Dezechilibrele bugetare au fost însă problema anilor precedenți, pentru că guvernul actual este foarte disciplinat și a creat chiar o lege privind disciplina bugetară. România este însă un bun exemplu și în privința încurajării investițiilor străine la nivelul companiilor mici și mijlocii, pentru că în aici există circa 100.000 de investitori de talie mică și mijlocie, iar în Ungaria nu prea avem acest tip de investitori. Recent am vorbit cu un investitor italian care a ales România în detrimentul Ungariei, deși Ungaria are infrastructură mai bună. Investitorul a spus însă că un atu al României sunt programele comune dintre România și Italia.
Ținta de creștere economică, greu de atins
– Anul trecut, România a fost unul din liderii creșterii economice la nivelul UE. Prognoza de creștere avansată de Guvern pentru acest an, de 5,2%, vi se pare realistă?
– Suntem mai degrabă de acord cu ce spune Comisia Europeană, respectiv 4,5% – asta mi se pare o prognoză realistă. Dar și un nivel de 4,5% va fi extrem de bun. În schimb, prognoza de 5,2% e foarte exagerată, și nu vedem pe ce a fost bazată.
– Dacă creșterea economică nu se va ridica la nivelul așteptat, credeți că se poate atinge ținta de deficit de 3% din PIB, date fiind cheltuielile anunțate? Dacă nu se atinge ținta, credeți că Guvernul ar putea recurge la măsuri compensatorii?
– Nu cred că ținta poate fi atinsă, de altfel și Comisia Europeană a spus că mai degrabă vom avea 3,4%, și în cazul ăsta vor trebui luate niște măsuri. Se poate să fie niște măsuri compensatorii, dar noi credem că situația financiară în țară e foarte stabilă, deci chiar dacă vom fi puțin peste ținta de deficit bugetar avem o problem nu cu deficitul, ci cu tendințele (de creșterea deficitelor n.r.). Datoria publică este în România mult sub nivelul european, deci nu văd niciun risc din perspectiva echilibrului economic și bugetar.
Agricultura, un domeniu cu potențial de dezvoltare
– Ați declarat recent că latura agriculturii are pontențial de dezvoltare în România . Pe ce pârghii ar trebui să intervină autoritățile ca să încurajeze zona agricolă?
– Ceea ce cred că lipsește în România este o strategie națională. Pentru energie a existat o astfel de strategie, și domeniul s-a dezvoltat foarte frumos, există energie verde, eoliană, microhidrocentrale, ceea ce nu există în Ungaria. În România ar trebui dezvoltate programe care să ajute la dezvoltarea infrastructurii, prin care să fie acordate ajutoare pentru fermieri, să fie asigurate recoltele. În plus, odată ce ar fi folosite aceste măsuri trebuie să ne gândim ce se întâmplă după, pentru că dacă o să intensificăm agricultura atunci și ponderea angajaților va scăda de la 25% la 10-15%, și vom avea șomaj. Deci, în paralel trebuie să ne gândim și la crearea de locuri de muncă, încurajarea afacerilor la țară.
– Sunteți și una din băncile care au pus accent pe finanțarea agricolă. Ce planuri aveți pe segmentul acesta?
– Am lansat strategia de finanțare a agriculturii acum 4 ani și avem deja un sold de 200 de milioane de lei de credite și mii de clienți din toate segmentele. Vrem să mergem mai departe, înțelegem domeniul ăsta mult mai bine decât înainte și nu sunt probleme – avem foarte puține credite neperformante. Avem încheiate și contracte cu fondurile de garantare din domeniu.
-Veți participa curând la conferința Agri Investors, ce va fi organizată la Budapesta. Care sperați să fie rezultatele?
– Vrem să prezentăm investitorilor maghiari oportunitățile de aici, pentru că în Ungaria nu există o imagine foarte clară despre România. Vrem să arătăm că aici există stabilitate financiară, un mediu de afaceri stabil, un mediu în care investitorii sunt bineveniți. Conferința precedentă, organizată acum patru ani, domeniul vizat a fost energia. Ulterior au existat investitori maghiari care au intrat pe piața din România și sper că, de data asta, putem realiza același obiectiv cu agricutura.
OTP Bank este în discuții pentru o achiziție pe piața locală
– Legat de investiții… OTP Bank și-a manifestat de mult ori intenția de a se extinde prin achiziție pe piață locală, chiar și după achiziția Millennium Bank. Sunteți în discuții cu vreo bancă?
– Considerăm toate oportunitățile care există pe piața locală. Grupul nostru a semnat acum două luni o achiziție în Croația cu filiala locală a Societe Generale. În prezent suntem în discuții pentru achiziții în Serbia, Slovacia, Bulgaria și România.
– Acum câțiva ani spuneați că un impediment sunt prețurile solicitate, care ar fi prea mari… Care mai este situația?
– Prețul chiar a crescut puțin, dar noi deja cunoaștem foarte bine piața românească și vrem să ne extindem. Obiectivul este să ajungem la 5% cotă de piață, țintă greu de atins prin creștere organică. În schimb, prin achiziție este relativ ușor.
