Moneda națională continuat să se deprecieze vineri în raport cu euro, cursul anunțat de Banca Națională a României (BNR), de 4,6390 lei pentru un euro, atingând un maxim al ultimilor cinci ani și trei luni.
Leul nu a mai fost atât de slab din 3 august 2012, când Banca Naţională anunţa un curs de referinţă de 4,6481 lei/euro, maximul istoric atins de moneda europeană.
Cursul euro a crescut cu peste 1,11 bani față de joi, 9 noiembrie. Analiștii vorbesc despre o influență majoră a problemelor sociale prin care trece România în prezent. „Revoluţia fiscală” a deteriorat încrederea în economia mioritică, iar efectele se văd imediat.
Într-un material semnat de către Radu Crăciun, postat pe bogul personal, actualul președintele al BCR Pensii şi fost economist şel al BCR, explică cum dezechilibre precum politica fiscală și instabilitatea legislativă vor furniza probabil o creștere atât a cursului, cât și a dobânzilor.
„Dezechilibre care se instaurează încet, încet în întreaga economie, de multe ori cu discreție și adesea mascate fiind de evoluții aparent pozitive ale altor parametri economici.”
Fostul bancher punctează în final ceea ce ar trebuie sa reţinem: „Politicile economice și declarațiile politice vor pune mai tare pe fugă investitorii străini, strategici și de portofoliu.”
„BNR pare să se îndrepte din ce in ce mai mult spre o schimbare de paradigmă, trecând de la politica cursului stabil și a dobânzilor lăsate să fluctueze la politica stabilizării dobânzilor, chiar și cu prețul creșterii volatilității cursului. Acesta a fost mesajul perceput probabil de investitori, în condițiile în care văd dobânda la care BNR ia depozite și cea la care dă împrumuturi apropiindu-se în mod corect din ce în ce mai mult una de cealaltă. Intervalul de fluctuație a dobânzilor se îngustează, iar asta nu poate decât să se regăsească în volatilitatea cursului.
Vestea proastă este că această depreciere nu va fi doar o problemă de moment. Anul trecut, pe vremea aceasta, investițiile străine directe finanțau în totalitate deficitul de cont curent. În momentul de față, mai finanțează doar aproximativ 60% din deficit. Pentru că investițiile străine directe au scăzut, iar deficitul de cont curent a crescut. Iar tendința se va păstra: deficitul va crește în continuare, alimentat de consumul excesiv, iar investițiile străine nu vor avea motive să crească atunci când impredictibilitatea mediului economic a ajuns la extrem.
Asta face finanțarea deficului să ajungă la mâna investițiilor străine de portofoliu, pe bursă, în titluri de stat, adică a celor mai volatile investiții, care pot dispărea de pe o zi pe alta. Iar cursul valutar va inregistra asta cu prisosință. Pentru că echilibrul dintre deficit și finantarea acestuia va trebui restabilit, într-un fel sau altul.
Va reacționa BNR la deprecierea cursului? În final, da. Deoarece într-o economie cu multe prețuri ancorate în cursul valutar, o depreciere va aduce în final și un supliment de creștere a inflației. Deci creșterea dobânzilor de către BNR este și ea în perspectivă, cu atât mai mult cu cât va limita deprecierea leului”, conchide Radu Crăciun pe blogul său.