Gabriela Nistor, Banca Transilvania: ”Limitarea gradului de îndatorare va domoli ritmul de creștere a creditării”

Banca Transilvania rămâne surpriza plăcută a ultimilor ani în industria bancară locală, reușind să se poziționeze în centrul atenției prin mutările realizate pe piața achizițiilor și prin dezvoltarea organică neîntreruptă. Aproape firesc, instituția de credit din Cluj-Napoca va deveni, cel mai probabil începând din acest an, cea mai mare bancă din România după nivelul activelor. Ceea ce este important rezidă din faptul că poziția de lider nu se datorează numai activelor câștigate prin integrarea Volksbank și Bancpost, ci este și un efect al cotei de piață acumulată prin dezvoltarea organică din perioada 2010 – 2018.

”Relația cu clienții este unul dintre punctele noastre forte. De fapt este cel mai puternic diferențiator al nostru. Spiritul nostru antreprenorial, cultura noastră deschisă, onestă, face diferența. Plus stilul nostru “human banking”. Clienții Volksbank au apreciat foarte mult acest lucru, deschiderea noastră, modul transparent în care am comunicat”, așa explică succesul instituției de credit Gabriela Nistor, Director General Adjunct Retail Banking – Banca Transilvania.

Nimic mai adevărat! Să ne reamintim că, în 2015, într-o perioadă în care multe bănci se confruntau cu o adâncă lipsă de încredere și cu probleme grave la nivelul imaginii, mai ales pe fondul aprecierii abrupte a francului elvețian față de moneda națională, Banca Transilvania stârnea emoție și contabiliza aprecierile venite din rândul consumatorilor. Soluțiile propuse pentru clienții Volksbank cu credite în franci elvețieni aveau un ecou pozitiv în tabăra consumatorilor. Viața profesională a Gabrielei Nistor se confundă cu istoria Băncii Transilvania, ultimii 24 de ani petrecându-i împreună. A fost parte a poveștii instituției de credit clujene încă aproape de la început, în ianuarie 1995, când a primit jobul de ofițer credite.

Cine poate ști mai bine care este secretul succesului Băncii Transilvania decât omul care a cărui carieră în banking se confundă cu istoria instituției de credit clujene? Ianuarie 1995 este momentul în care Gabriela Nistor și Banca Transilvania ”și-au unit destinele”, iar de atunci scriu împreună o poveste inedită pentru industria bankingului românesc.

Cariera Gabrielei Nistor este strâns legată de Banca Transilvania, ocupând de-a lungul timpului numeroase funcții de conducere a diferitelor departamente care au legătură cu retail bankingul. Gabriela Nistor și Banca Transilvania au fost împreună în toate momentele bune, dar și în cele critice. În 2005, când Banca Transilvania începuse să simtă gustul succesului prin strategia, poziționarea pe piață (Banca numărul 1 pentru IMM-uri) și curajul nebun de a se adresa unui segment de clientelă riscant, Gabriela Nistor era acolo, făcând pasul de la conducerea departamentului de carduri la funcția de Director Retail Banking. În 2009, an care a constituit pentru instituția de credit o adevărată piatră de încercare, Banca Transilvania a bătut pasul pe loc, pentru a-și adapta modelul de business condițiilor economice neplielnice generate de criza financiară, fiind chiar foarte aproape să cedeze printr-o schimbare de acționariat. Nu a făcut-o, ci a mers mai departe, iar Gabriela Nistor era în continuare acolo la acea decizie.

După acest moment de cotitură, Banca Transilvania a îmbrățișat noi ambiții și o altă strategie, iar la aproape 10 ani, culege roadele. Gabriela Nistor este, invariabil, parte a evoluției Băncii Transilvania și, în calitatea sa de Director General Adjunct Retail Banking a oferit Revistei BankingNews o radiografie a situației actuale a Băncii Transilvania și a viitorului, care sună mai bine ca niciodată. Interviul pe care l-a acordat Gabriela Nistor Revistei BankingNews (ediția lunii decembrie 2018) este plin de povețe și informații în premieră despre planurile de viitor ale Băncii Transilvania. Să înceapă aventura!

• Cum a fost anul 2018 pentru Banca Transilvania, care au fost direcțiile de dezvoltare pe care a mizat instituția de credit și dacă au fost atinse obiectivele?

• Pentru Banca Transilvania, 2018 a fost foarte provocator. În același timp a fost și un an foarte bun. Practic, business-ul de zi cu zi nu a fost influențat de activitatea foarte intensă de integrare a Bancpost în BT, care a presupus până acum, pe partea de retail, analiza clienților și a ofertei diverse, toate aducând o mare complexitate în tot acest proces. Nu este ușor să fii concentrat pe cele două arii în paralel, însă echipele noastre, atât din departamentele centralei, cât și din rețea, au fost extraordinare și au avut ambiția să nu lase business-ul băncii să stagneze în niciun fel. Planurile noastre pentru Banca Transilvania au fost să ne păstrăm aplombul pe business-ul de zi cu zi și să ne asigurăm că integrarea Bancpost decurge în cele mai bune condiții și în timpul stabilit. Referindu-mă doar la planurile BT pentru acest an, pe retail ne-am propus să ne consolidăm poziția de lider de segmentul de carduri, cota noastră de piață situându-se la peste 20%, nu doar în ceea ce privește numărul de instrumente de plată, dar mai ales în cazul volumelor tranzacționate. Dacă este să mă refer la creditare, am bugetat volume care să ne asigure că ne înscriem cel puțin în trendul pieței, chiar dacă în paralel aveam de derulat programul de conversie a împrumuturilor în franci elvețieni deținute de clienții Bancpost. Mai e puțin până la finalul acestui an, dar cifrele estimate arată că ne păstrăm cota de piață pe creditare la 14,3%, că am generat volume mai mari față de 2017 și că ne depășim ținta de plasamente retail pe care ne-am propus-o pentru 2018. Mai mult, am lansat și produse noi, printre care se numără mobile wallet-ul BT Pay și cardul de masă, pe care îl oferim companiilor pentru angajații lor. Acest card completează foarte bine cardurile noastre de debit prin care clienții primesc salariul prin BT.

”A devenit clar în acest an că profilul și preferințele clienților s-au modificat”

• Cum a evoluat retail bankingul autohton în 2018? Ce perspective întrevedeți?

• Piața creditelor de retail din România s-a majorat la finalul lunii septembrie 2018 cu peste 7%, pe fondul creșterii consumului populației, a programului Prima Casă, dar și a apetitului pentru credite imobiliare standard, mai ales în prima parte a anului. A devenit clar în acest an că profilul și preferințele clienților s-au modificat. Adopția produselor și serviciilor digitale a devenit realitate. Plățile “cu telefonul” au intrat în piață, și nu oricum, ci cu mare succes, adoptate imediat. Astfel, am văzut în acest an o competiție mai activă, atât pe partea de creditare, cât și pe poziționarea unor bănci de retail ca jucători mai activi în zona de digital, ceea ce ajută la educarea pieței pe produsele digitale, iar pe noi ne stimulează și ne ambiționează să fim și mai creativi și să ne concentrăm și mai mult pe experiența pe care o oferim clienților noștri.

• Având în vedere noile provocări economice (dobânzi în creștere, inflație, impredictibilitate, și, nu în ultimul rând, noile reglementări ale Băncii Naționale a României ce vizează gradul de îndatorare al clienților), vă rog să-mi precizați opinia dumneavoastră despre cum vedeți evoluția creditării pe segmentul de retail în perioada următoare?

• Am făcut o primă evaluare și acum rafinăm diversele scenarii pe care am lucrat. Estimăm bineînțeles un impact, dar nicidecum în sensul opririi sau blocării creditării, ci mai mult în sensul unui ritm mai lent de creștere a creditării pe întreaga piață, o “domolire” să zicem. În mod particular pentru Banca Transilvania, portofoliul mare de clienți și produsele diversificate pe care le oferim ne ajută să identificăm și să abordăm segmente sau categorii de clienți noi, și tocmai definitivăm acum câteva campanii pe care intenționăm să le derulăm în anul următor. Pe de altă parte, e bine însă să nu uităm lecțiile trecutului, iar o creștere sănătoasă este preferabilă pe termen mediu. De altfel, în cursul anului trecut, noi am derulat o campanie de “creditare responsabilă”, decizia de finanțare fiind importantă în viața fiecărui om, iar, în acest sens, am pus accent în mod deosebit pe explicarea și transparența produselor și a procesului de creditare.

”O criză serioasă schimbă comportamentul și concepția despre viață și economisire a unei întregi generații”

• Promoțiile au fost esențiale băncilor pentru a vinde credite în anii trecuți și mă refer atât la imobiliare cât și la nevoi personale. Vom vedea în acest sens în perioada următoare promoții de la Banca Transilvania? Pe ce va miza instituția de credit?

• Promoțiile vin să susțină anumite produse în anumite perioade de timp, iar anul acesta am derulat foarte multe promoții, iar rezultatele vorbesc de la sine. Am avut două serii de campanii de durată mai lungă, atât pe creditele imobiliare, cât și pe creditele de consum, inclusiv refinanțări. Pe lângă acestea, am avut promoții de foarte scurtă durată, dar care definesc spiritul și abordarea noastră: pe lângă tradiționala de acum “Bank Friday”, în care punem la bătaie peste 7.000 de beneficii, discounturi și gratuități la diverse produse și servicii BT (inclusiv credite), am avut în acest an “Ziua Bărboșilor la BT”, pe data de 9 august, pe un singur produs, creditul de nevoi personale cu dobândă fixă, și am avut peste 250 de credite acordate. Plus ca este în pregătire pentru lansare încă o campanie de shopping bancar online, concept introdus pe piață de banca noastră, acum câțiva ani, evenimente la care lumea cumpără, dar se și amuză! Programul STAR este un alt exemplu de promoții, dedicat deținătorilor noștri de carduri de credit, în cadrul căruia derulăm sute de campanii în fiecare an, cele mai multe împreună cu partenerii noștri, comercianții înrolați în programul STAR, iar acesta va continua cu siguranță și în anul următor. Clienții care folosesc cardurile noastre de credit vor simți mereu că dețin cel mai fain produs din piață. Intenționăm să fim însă mai țintiți pe preferințele clienților, astfel încât promoțiile să fie cele mai potrivite fiecărui client în parte. Am gândit deci oferte exclusive împreună cu partenerii noștri STAR și Tarom/Flying Blue pentru posesorii de carduri de cumpărături și de călătorii BT, comunicate în special prin aplicația BT Pay. Dorim să aducem cât mai multe oferte relevante aici, atât de la parteneri cu rețea națională, cât și de la parteneri locali, interesanți pentru clienții noștri. Cu siguranță că și creditele imobiliare și de consum vor avea parte și ele de promoții și vom mai avea surprize rezervate pentru clienții noștri.

• Criza financiară a generat o altă abordare a românilor în ceea ce privește economisirea. În ultimii ani am asistat la creșteri considerabile pe acest segment, iar băncile au diversificat produsele de profil oferind și depozite pe termene medii și lungi. Cum stă Banca Transilvania la acest capitol și care sunt planurile de viitor?

• O criză serioasă schimbă comportamentul și concepția despre viață și economisire a unei întregi generații. După Marea criza din 1929 – 1933 toată generația respectivă a rămas până la sfârșitul vieții orientată către economisire. Nici recenta criză nu cred că a făcut excepție, iar în România, anii de după recesiune au fost marcați de un declin al creditării. Deși în ultimii ani vedem că o parte a populației s-a orientat din nou spre investiții, iar consumul a crescut, economisirea a continuat să crească și ea. În ceea ce ne privește, depozitele persoanelor fizice la Banca Transilvania s-au majorat cu 11.75% în primele nouă luni ale acestui an, un ritm de creștere aproape dublu comparativ cu cel de la nivelul întregii piețe românești, de 6.87%. Într-adevăr, încurajăm economisirea pe termen lung și avem aici câteva produse atractive, începând cu conturile de economii, foarte flexibile, Kid Cont – un cont de economii destinat copiilor, dar și depozite la termen pe 2 sau 3 ani. Clienții apreciază mult aceste produse, care au crescut ca volume în ultimii ani.

”Clienții Volksbank au apreciat foarte mult deschiderea noastră, modul transparent în care am comunicat”

• Retail banking performant fără o relație sănătoasă cu consumatorii nu se poate face. Care mai este relația BT cu clienții? Și mă refer aici în special la acei comsumatori „câștigați” prin achiziții (Volksbank și Bancpost). Cum încercați să-i ajutați, să le solutionați problemele întâmpinate? Cum a decurs integrarea clienților Volksbank? Cum a fost primită oferta de conversie pentru creditele în franci ale clienților Bancpost?

• Relația cu clienții este unul dintre punctele noastre forte. De fapt este cel mai puternic diferențiator al nostru. Spiritul nostru antreprenorial, cultura noastră deschisă, onestă, face diferența. Plus stilul nostru “human banking”. Clienții Volksbank au apreciat foarte mult acest lucru, deschiderea noastră, modul transparent în care am comunicat. Ca abordări specifice, legate de anumite produse, am venit deja la momentul potrivit cu două programe de conversie a creditelor în CHF pe care clienții le aveau la Volksbank, respectiv la Bancpost. Acestea s-au bucurat de succes, foarte mulți clienți au ales conversia.

• Nu de puține ori, băncile sunt acuzate de ineficiență și personal slab pregătit. Discuțiile clienților nemulțumiți se referă inclusiv la softuri și calculatoare neperformante, ce fac „imposibilă” o relația benefică între funcționarul bancar și client. Care este valoarea investițiilor realizate de Banca Transilvania în 2018 pentru eficientizarea activității (agenții, angajați, digitalizare, etc.) și ce planuri aveți pentru anul viitor?

• Începând de mai bine de doi ani derulăm foarte multe proiecte care intră toate sub această pălărie pe care ați prezentat-o. Avem un proiect de transformare digitală a băncii cu o echipă dedicată, care lucrează umăr la umăr cu colegii din celelalte departamente ale băncii, pentru că nu vei deveni “digital” daca ai înființat un department. Este vorba aici de a implenta o nouă cultură, fiecare om care gândește în BT un nou produs, un proces sau un flux, trebuie să gândească în noua paradigmă – “digital”. Am investit foarte mult în transformarea unităților noastre, inclusiv în echipamente moderne care să încurajeze clienții să efectueze tranzacții digitale, iar acolo unde am implementat noul model, am primit reacții foarte bune din partea clienților. Dar cel mai important lucru, colegii noștri din unități, mai exact colegii din operațiuni și front-office au participat la programe organizate în acest an, în care explicăm cum vedem noi banca viitorului, care va fi rolul colegilor noștri care interacționează cu clienții și cum se va transforma în viitor, câtă greutate va prinde partea de adevărată interacțiune cu clienții noștri atunci când operațiunile normale vor migra spre canale digitale. Anul viitor vom continua programul de transformare a unităților noastre, pregătim acțiuni de training pentru colegii noștri din aria de retail de această dată, iar investițiile în digitalizare vor continua cu siguranță, avem multe proiecte de finalizat și de lansat.

• În România, nivelul redus al educaţiei financiare este cert conform studiilor și statisticilor de profil. Chiar dacă clienții nemulțumiți contestă rolul băncilor în procesul de educație financiară, consider că acesta poate fi realizat doar de structuri avizate și competente. Una dintre acestea ar fi mediul bancar, care este și direct implicat. Banca Transilvania a pornit un program de educație financiară pentru elevi, pe care îl adoptă o dată pe an, în cadrul programului „Săptămâna Altfel”. Știm că băncile încercă, timid spun eu, să ajungă în școli și licee. Care este poziția BT în această privință? Cum vizează BT educarea viitoarelor generații de oameni întreprinzători? Sunt băncile gata să-și unească forțele pentru a transforma „educația financiară” într-o materie obligatorie?

• Așa este, desfășurăm mereu programe cu o puternică componentă educațională. Pe lângă cel menționat de dumneavoastră, am mai derulat programul ABT Financiar, la care au participat peste 10.000 de elevi și ne-am implicat foarte activ, cu colegi voluntari, în programul BaniIQ, derulat împreună cu băncile membre VISA în întreaga țară, de câțiva ani. De asemenea, aș aminti BT Club, prin intermediul căruia oferim cursuri pentru antreprenori în toată țara. Dar și în domeniul educației financiare ne-am digitalizat. Este vorba de platforma “Întreb BT”, lansată pentru că ne dorim alegeri responsabile a clienților noștri atunci când vine vorba de produsele bancare. Astfel, ”Întreb BT” răspunde la peste 1.000 de intrebări despre servicii, produse sau operațiuni. Este cel mai mare program online de educație financiară BT, bazat pe conținut actualizat de către echipa băncii, în funcție de noutăți și de alte subiecte de interes pentru clienți.

”BT Pay a fost de departe produsul anului, mult peste așteptările noastre, depășind cu mult ținta pe care ne-am propus-o”

• Ne situăm în “era digitală”. Chiar dacă majoritatea clienților vizitează în continuare sucursalele bancare, sunt și clienți care doresc doar o relație “la un click distanță” cu banca. Cum se vede viitorul industriei bancare într-o lume ce depinde de tehnologie, viteză, securitate și, mai ales, eficiență? La ce inovații a lucrat Banca Transilvania în acest an și ce urmează în 2019?

• Așa este, “era digitală” schimbă nu doar industria bancară. Va schimba lumea, joburile oamenilor și felul în care aceștia vor face orice lucru, zi de zi. Suntem martorii celei mai mari schimbări din istoria omenirii. Clienții doresc acum un alt mod de interacțiune cu banca. Și, cum spuneam și cu alte ocazii, ei nu ne compara cu serviciile digitale ale altor banci, ci cu experiențele livrate de cele mai bune platforme din lume, din multe alte domenii. Cred că nu doar în „digital” dar și în întreaga interacțiune cu banca, vor rămâne aceleași principii vechi „de când lumea”: să te adaptezi la ceea ce vor oamenii, să îi asculți și să le oferi produsele pe care le vor, de care au nevoie. Timpul e tot mai puțin, se comprimă, serviciile bancare nu trebuie să îți consume timp, trebuie să fie acolo și să îți ofere experiențe rapide, simple și eficiente. În mod cert, oamenii migrează înspre mobil, asta se vede clar în adopția tehnologiilor de tip wallet, roboți, mobile banking și în creșterea plăților online. Din sfera digitală, noi am lansat în acest an câteva produse importante: mobile walletul BT Pay, robotul Livia de la BT, aplicarea on-line pentru credite de consum. Acestea se adaugă celor lansate în anul anterior (brățări, ceasuri de plată, refresh la aplicația de mobile banking). Clienții vor simplitate, ușurință în utilizarea produselor bancare, să efectueze operațiuni doar cu un click, dar totuși să aibă confortul că acestea sunt sigure. Noi le oferim mai multe opțiuni, mai multe canale, în final ei sunt cei care aleg experiența care li se potrivește. De exemplu, soldul îl poți vedea în BT24 mobile banking, în walletul BT Pay, poți apela la roboțelul Livia (prin Facebook Messenger, Skype sau telefon). Pe de altă parte, rețeaua fizică va continua să joace un rol foarte important, însă industria bancară trebuie să regândescă sucursalele și serviciile pe care acestea le oferă. Rețeaua fizică va continua să joace un rol foarte important pentru că ea induce încredere, credibilitate, furnizând suport clienților în utilizarea unor produse, oferind conveniență și asigurând tranziția către digitalizare. Iată de ce cred că digitalul și mediul fizic se completează, lucrează împreună. Dacă mobilul este un instrument prin care ai acces la informații și servicii bancare, poți face plăți instant unei persoane doar prin numărul de telefon, poți plăti la comercianți și multe altele, atunci când ai niște nevoi „mai sofisticate” sau un sfat, aș zice, vei apela fără discuție la interacțiunea umană. Este ca și cum ai vrea să îți renovezi casa, să îți cumperi parchet de exemplu, vezi online ce produse sunt, analizezi, dar tot trebuie să apelezi la specialist să îți spună cum trebuie pregătită suprafața, cum măsori, ce adeziv îți trebuie, etc. În 2019, ne dorim să „ascultăm” cât mai mult clienții, să desenăm produse care să li se potrivească, care să le facă viața zilnică mai ușoară, mai simplă. Avem un road map digital pe care îl construim alături de clienții noștri, suntem conștienți că lucrurile se schimbă cu o viteză uimitoare și de aceea suntem flexibili. Poate ce punem azi pe „to do” list, mâine putem să mai corectăm, să mai updatăm, nimic nu este „bătut în cuie”. Cred că asta trăim astăzi.

• Știm deja că Banca Transilvania a ales să „învioreze” piața cu produse diverse, iar clienții au avut parte de experiențe pe măsură (sticker, brățară, ceas, telefon, etc.). Cum au fost primite aceste produse lansate de BT? Sunt clienții autohtoni amatori de „gadgeturi bancare”? Cum arată portretul robot al clientului BT gata să vină la bancă pentru o nouă experiență? A avut BT rezultatele așteptate?

• Asta e ceea ne dorim: să aducem clienților produse care să le placă lor, nu doar nouă. Așa cum spuneam, călătoria noastră digitală a început acum mai bine de doi ani, iar strategia noastră a vizat un drum coerent pentru clienții noștri, așa că am lansat familia BT Pay gradual: brățară, ceasul, stickerul de plată și, ca un vârf de lance – wallet-ul BT Pay, care a marcat și o premieră în România. Clienții pot plăti cu telefonul, pot face transferuri instant, pot vedea soldul cardurilor, istoricul tranzacțiilor, informații despre cardurile de credit, dar și multe altele. Și nu ne oprim aici… Asta e cel mai important, continuăm drumul și angajamentul pe care ni l-am luat. Am ajuns lider pe piața cardurilor datorita lor, clienților noștri, care ne-au investit cu încredere, așa că este de datoria noastră să investim și noi în produse pentru ei. Clienții BT Pay sunt tineri și foarte tineri: majoritatea având sub 45 de ani, iar 30% din total având chiar sub 25 ani. În general, sunt clienți care sunt obișnuiți să folosească mai multe canale în interacțiunea cu banca și au, evident, carduri de debit sau de credit, folosind aceste instrumente pentru cumpărături la comercianți, dar și pentru plăți on-line. Utilizatorii BT Pay sunt clienți care dețin și internet/mobile banking. Ca și rezultate, pot spune că și noi am fost surprinși de rapiditatea cu care clienții au îmbrățișat aceste produse, iar walletul BT Pay a fost de departe produsul anului, mult peste așteptările noastre, depășind cu mult ținta de 100.000 de utilizatori pe care ne-am propus-o până la finalul acestui an (170.000).

”Românii sunt receptivi la creditele pentru locuințe cu consum redus de energie”

• Dacă tot am vorbit de „viitor” și „sofisticat”, îmi aduc aminte instant de creditul pentru achiziţionarea unei locuinţe cu consum redus de energie. Produsul vine la pachet cu o dobândă mai mică și ma întreb cât de căutat a fost? Câte astfel de împrumuturi a vândut BT de la lansare?

• Cred cu tărie că trebuie să avem grijă de natura ce ne înconjoară, noi suntem cei care avem nevoie de ea, și nu ea de noi. Astfel, pe lângă responsabilitatea individuală a fiecăruia, avem nevoie și de produse cu eficiență energetică ridicată care să reducă impactul asupra mediului. Banca Transilvania a aderat la acest program din dorința de a participa activ la creșterea nivelului de educație financiară, astfel încât beneficiarii să își eficientizeze cât mai mult consumul energetic. Clienții au fost receptivi, vânzările au crescut progresiv, ajungând în prezent la un volum de peste 10 milioane de euro în credite destinate reducerii consumului energetic. Totodată, am derulat și campanii pe carduri de credit STAR, împreună cu partenerul nostru eMAG, cu scopul de a încuraja achiziția de produse din clasa energetică A++ , fie prin oferirea de vouchere valorice pentru achiziții ulterioare, fie prin oferirea unui număr de rate mai mare la cumpărarea acestor produse.

• Sunteți lideri pe carduri. Cum îi cuceriți pe clienți și care sunt planurile BT pentru acest segment de activitate?

• Cu mulți ani în urmă, am trasat strategia de retail în jurul cardului “de zi cu zi”. Cardul de debit, cardul de salariu, cum încă îi spune multă lume, a devenit produsul nostru cârlig și principala locomotivă în strategia de atragere de clienți. Am segmentat bine și sănătos produsele noastre, potrivit clienților din România, și ne-am urmat planurile în mod consistent, an de an. Am privit activitatea de carduri în ansamblul ei. Dacă vrei să fii un emitent puternic cu adevărat nu realizezi asta într-un an. Te uiți atât la ce carduri trebuie să emiți pentru fiecare categorie de clienți în parte, cât și la rețeaua de acceptare pe care vrei să o aibă clienții tăi, mergând cu ATM-urile și POS-urile acolo unde trebuie. Spiritul antreprenorial al BT “curge în venele noastre”. Ne-am mișcat repede, tot timpul suntem la curent cu ce se întâmplă afară și în România pe această piață și cred că avem cea mai tare echipă din business-ul de carduri din țara noastră. Anul viitor? Ne vom întoarce la “business as usual”. Vom ieși cu câteva produse noi. Campaniile noastre vor fi mai țintite pe preferințele fiecărui client în parte. Walletul BT Pay va veni cu versiuni noi, colecția BT Pay va mai crește, totul se va concentra pe experiența pe care vrem să o aibă clientul. Vom face multe, dar le vom anunța la timpul lor.

• Cum vă deconectați și ce vă asigură echilibrul? Ce pasiuni aveți și ce va împlinește? Va rog să ne oferiți câteva detalii despre viața personală.

• Din păcate, nu prea pot să mă deconectez. Echilibrul meu vine însă tocmai din faptul că nu trebuie să mă deconectez, că pot să rămân conectată mereu la ceea ce se întâmplă la job, chiar și când sunt plecată fie pentru business, fie în vacanță, fără ca asta să devină o povară. Familia mea știe de mulți ani că genul de responsabilitate pe care o am vine “la pachet” cu cerința asta în care viața personală este strâns legată cu cea profesională. Îmi place mult să petrec timp de calitate (iar deseori asta înseamnă puțin timp), să ieșim sau doar să povestim, cu soțul și cu fiica mea. De aici vine echilibrul meu, sunt momentele mele prețioase. Îmi place mult să călătoresc și să observ oameni și culturi diverse. Îmi place să fac legături între economia unei țări și comportamentul fie el de consum sau de adopție a noutăților precum și cultura societății respective. Îmi place la fel de mult să citesc și nu obosesc să învăț, de exemplu statistica acum mă stimulează foarte mult. Grădinăritul îmi place, dar a cam căzut la rangul de îndeletnicire cam rară în ultima vreme.

[author_halfreviewleft]