Asigurătorii din România plătesc, zilnic, despăgubiri în valoare de milioane de euro, pe o piaţă a asigurărilor care a ajuns la 5,43 miliarde de lei, a afirmat, joi, într-o conferinţă de specialitate, Adrian Marin, preşedintele Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR).
„Statisticile arată că, din 2001 şi până în 2017, avem 40.000 de oameni decedaţi în accidente rutiere în România, în condiţiile în care la cutremurul din 1977 au murit 1.578 de persoane… Deci, este important să lucrăm cu toţi stakeholderii. Sunt lucruri care trebuie să se îmbunătăţească în ţara noastră. Chiar dacă această industrie este atât de blamată, reuşim să plătim 3 milioane de euro pe zi ca despăgubiri, în România, ca şi entităţi asigurători. Ştiţi prea bine unde este piaţa asigurărilor din România, ca volum. Vorbim de 5,4 miliarde de lei, în prima jumătate a lui 2019, o piaţă care este în creştere cu 7,8% faţă de perioada similară din 2018. Poliţele RCA reprezintă 72% din piaţa totală a asigurărilor”, a declarat Marin, citat de Agerpres.ro
Conform datelor prezentate de către reprezentatul UNSAR, pe segmentul RCA creşterea primelor subscrise a fost de 4,8% în primul semestru al anului, comparativ cu acelaşi interval din 2018, în timp ce pe segmentul CASCO s-a înregistrat un salt de 10,9% raportat la perioada de referinţă. De asemenea, despăgubirile plătite au crescut mai repede decât primele brute subscrise, pe RCA cu 14,7% – de la 1,359 de miliarde de lei la 1,559 miliarde de lei, iar rata daunei s-a majorat de la 78% la 83,8%.
În plus, pe CASCO, despăgubirile au crescut cu 18,5%, în perioada ianuarie – iunie 2019, până la 799 de milioane de lei, de la 674 milioane de lei raportat în primul semestru din anul precedent. Rata daunei în România a crescut, în acest an, de la 77,6% la 86,4%, în timp ce pe această linie sunt companiile administrează circa un milion de contracte.
Cea mai mare problemă pe care o are industria asigurărilor este lipsa unui mecanism de piaţă de control al despăgubirilor, iar un sistem în care să aibă de câştigat numai asigurătorii nu este unul sustenabil, a declarat, joi, într-o conferinţă de specialitate, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
„Lucrurile în piaţă s-au îmbunătăţit. Nu tot ce a intrat în lege în 2016 a fost şi implementat. Este un lucru pe care îl putem face. Putem să facem nişte baze de date să comunice între ele, pe legislaţia actuală. Sunt câteva lucruri care necesită modificări la lege şi avem din nou o oportunitate. Faptul că acum Comisia Europeană ne obligă să facem anumite schimbări legislaţie, ne dă posibilitatea, dacă tot deschidem Cutia Pandorei, să încercăm să rezolvăm şi alte probleme pe care la avem, uneori mai importante decât ce ne cere Comisia. Când spun lucruri importante, cea mai mare problemă este lipsa unui mecanism de piaţă de control al despăgubirilor. O formulă prin care eu X mă angajez că voi plăti oricât spui tu Y că face nu e un mecanism de logică economică. Te aştepţi să genereze inflaţie, costuri excesive şi asta se pare că se întâmplă în momentul de faţă în industrie. Putem discuta care e formula prin care se poate rezolva. De asemenea, avem posibilitatea să ne uităm la căi prin care să limităm costurile administrative, costurile de vânzări. Dacă acestea sunt mari, se vor duce către consumatori… Un sistem în care să aibă de câştigat numai asigurătorii şi să aibă costuri excesive alţii nu e un sistem sustenabil”, explicat Chiriţoiu.
Acesta a adăugat că oricâtă înţelegere şi deschidere ar avea Consiliul Concurenţei faţă de industria asigurărilor, totul merge către respectarea legii, şi de aceea este nevoie de un dialog cu reglementatorii.
„În 2016, cred că s-au făcut paşi importanţi pentru industria asigurărilor, dar cumva neterminaţi… Mi se pare că atunci am reuşit să mişcăm lucrurile în direcţia bună, dar mai sunt unele lucruri neterminate. Ideea ar fi să ne unim forţele şi să reuşim cu toţii să rezolvăm ceea ce am lăsat atunci nefinalizat. Din 2006, aş trage două lecţii. Una este că lucrurile s-au îmbunătăţit cumva când am ajuns într-o criză, când aveam oameni în stradă. Mult mai inteligent ar fi să găseşti soluţii înainte ca lucrurile să explodeze… A doua lecţie este că, până în 2016, au existat unele cauze în modul de funcţionare, au avut ca bază autorităţile publice, dar efortul pe care l-aţi făcut dumneavoastră de a rezolva într-un fel sau altul ceea ce aţi perceput a fi deficienţele activităţii de reglementare lasă urme şi urmele astea pot să te ajungă la un moment dat. E important ca atunci când faceţi ceva să vă gândiţi şi la consecinţele sau riscurile pe care vi le asumaţi. Sfatul meu este ca mai bine să veniţi şi să discutaţi cu noi ca să prevenim situaţii în care constatăm, după ani de zile, că sunt nu ştiu ce probleme legale pe care nu le mai putem rezolva, oricâtă înţelegere şi deschidere am avea faţă de industrie. Vom merge acolo unde ne duce legea”, a susţinut preşedintele Consiliului Concurenţei.
Chiriţoiu a ţinut să puncteze şi faptul că, dacă industria asigurărilor reclamă faptul că e în urmă cu tehnologia faţă de alte zone, Guvernul, administraţia publică, este ultimul domeniu unde va ajunge inteligenţa artificială.
„Dacă industria asigurărilor reclamă faptul că e în urmă cu tehnologia faţă de alte zone, staţi să vedeţi Guvernul, adică administraţia publică este ultimul domeniu unde va ajunge inteligenţa artificială. Atunci vă descurcaţi cu noi (Consiliul Concurenţei, n.r.). E evident că tehnologia oferă foarte multe oportunităţi. Recunosc că nu ştiu care sunt obstacolele care stau în calea inovaţiei, dar oricând sunt semnale din partea dumneavoastră că anumite prevederi legale blochează inovaţia şi nu permit o folosire mai eficientă a resurselor. Atunci, o să încercăm să vă ajutăm. De anul acesta, Guvernul ne cere să facem un raport periodic privind obstacolele pe care le întâmpină companiile, din partea statului. Raportul trebuie să cuprindă şi obstacolele pe care administraţia publică le pune în calea mediului de afaceri”, a spus Chiriţoiu, potrivit Agerpres.ro
