Stiri BancareStiri Bancare
  • Prima pagina
  • Stiri de top
  • Analize
  • Interviuri
  • Opinii
  • Informații financiare
Reading: Raport UniCredit. Economia României în căutarea normalității: revenire totală până la jumătatea anului 2022. Dobânzile ROBOR vor scădea sub 1,50%, creditele ipotecare se dezmorțesc
Share
Notification Show More
Latest News
„Nu tăia stâlpii casei când repari acoperișul fiscal”. BRD avertizează că suprataxarea băncilor riscă să destabilizeze economia
Analize Stiri de top
Studiu Raiffeisen Bank: Participanții la festivaluri preferă plățile digitale, iar bugetul de cheltuieli pentru 32% dintre ei variază între 300 și 500 de lei. Laura Mihăilă: ”Seria noastră Despre Bani 1:1 merge mai departe cu un studiu care arată că românii nu doar iubesc festivalurile, dar își doresc experiențe digitale, rapide și sigure”
Stiri de top
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: O analiză conceptuală asupra evoluției cursului real de schimb în Europa Centrală și de Est după izbucnirea pandemiei
Analize Stiri de top
Garanti BBVA lansează creditul de nevoi personale cu dobândă și comisioane zero. Mustafa Tiftikcioğlu: ”Dorim să punem la dispoziție o soluție rapidă, simplă și eficientă din punct de vedere al costurilor, care să răspundă nevoilor financiare personale, fără povara dobânzilor sau a comisioanelor lunare”
Stiri de top
UPDATE. De la 2% la 4%: impozitul pe cifra de afaceri a băncilor se dublează. Câți bani va strânge statul în 2025 și 2026?
Stiri de top
Aa
Stiri BancareStiri Bancare
Aa
  • Prima pagina
  • Stiri de top
  • Analize
  • Interviuri
  • Opinii
  • Informații financiare
Follow US
© BankingNews - Toate drepturile rezervate
Stiri Bancare > Blog > Analize > Raport UniCredit. Economia României în căutarea normalității: revenire totală până la jumătatea anului 2022. Dobânzile ROBOR vor scădea sub 1,50%, creditele ipotecare se dezmorțesc
Analize

Raport UniCredit. Economia României în căutarea normalității: revenire totală până la jumătatea anului 2022. Dobânzile ROBOR vor scădea sub 1,50%, creditele ipotecare se dezmorțesc

Gabriela Dinu
Last updated: 20/01/2021 18:39
Gabriela Dinu 4 ani ago
Share
SHARE

Economia României ar putea reveni la nivelul de dinaintea pandemiei până la jumătatea anului 2022, în urma unei creşteri a produsului intern brut (PIB) cu aproximativ 3,7% în 2021 şi cu 5% în 2022, după o contracţie de circa 5,5% în 2020, potrivit raportului trimestrial de analiză macroeconomică şi strategie al UniCredit Bank.

Raportul „În căutarea normalității” mai consemnează un consum privat în revenire începând din T2 2021, după ce rata şomajului va atinge nivelul maxim în T1 2021. Investiţiile vor fi dominate de cheltuielile cu infrastructura, susţinute de intrări mai mari de fonduri europene, care ar putea acoperi deficitul de cont curent.

Analiza UniCredit anticipează o scădere a deficitului bugetar până la 7% din PIB în 2021, respectiv 4% din PIB în 2022, menţinând datoria publică sub nivelul de 50% din PIB până în 2022 şi ratingul ţării în categoria recomandată investiţiilor. Anul acesta, cursul de schimb euro-leu s-ar putea muta în intervalul de tranzacţionare 4,90-5,00.

„Estimăm o creştere economică de 3,7% în 2021 şi 5% în 2022, după o contracţie de 5,5% în 2020. O revenire la nivelul dinaintea pandemiei este aşteptată în prima jumătate a anului 2022. Evoluţia slabă a exporturilor şi a industriei manufacturiere, impulsul fiscal negativ din 2021 şi contribuţia limitată din partea creşterii creditării, în pofida condiţiilor financiare mai laxe, vor împiedica un reviriment mai rapid. Evoluţia modestă este probabilă în special în cazul creditelor de investiţii acordate companiilor, deoarece reluarea cheltuielilor de capital este de aşteptat să aibă loc doar după ce activitatea economică reîncepe să crească.

În schimb, creditele acordate pentru cumpărarea de locuinţe ar putea avea o evoluţie mai bună, deoarece preţurile locuinţelor s-au ajustat foarte puţin pe parcursul crizei sanitare. Locuinţele rămân accesibile, iar programul de garantare Noua Casă va susţine categorii diverse de clienţi, prin stabilirea limitei maxime de preţ la 140.000 de euro”, se menţionează în raport.

Dobânzile ROBOR ar putea scădea sub 1,50%

Dobânzile pe termen scurt ar putea scădea sub 1,50% dacă Banca Naţională a României (BNR) va reduce dobânda de politică monetară la 1% şi diferenţa dintre dobânzile ROBOR şi dobânda de politică monetară va scădea sub nivelul de aproximativ 0,35 puncte procentuale din prezent. O politică fiscală mai restrictivă şi încadrarea inflaţiei în intervalul de variaţie ţintit ar putea susţine condiţiile monetare laxe în 2021-2022. La fel ca în fiecare an, BNR ar putea permite pieţei să majoreze intervalul de variaţie pentru cursul de schimb euro-leu în preajma şedinţei de politică monetară din luna februarie pentru a reduce parţial supraaprecierea monedei naţionale.

Potrivit documentului, un nou interval de variaţie de 4,90-5,00 pentru cursul de schimb euro-leu ar putea fi apărat de banca centrală la ambele limite ale intervalului pentru a asigura stabilitatea cursului de schimb.

„Nu vedem riscuri pentru rezervele valutare, deoarece transferurile şi creditele UE, alături de investiţiile străine directe (ISD) pot acoperi deficitul contului curent, în timp ce valoarea emisiunilor de titluri de stat româneşti pe pieţele internaţionale va depăşi valoarea titlurilor ajunse la maturitate. În 2021, cel mai mare risc inflaţionist provine din liberalizarea pieţei energiei electrice. În luna martie, preţurile pentru consumatorii casnici ar putea creşte cu aproximativ 15% pentru contractele care nu au fost înnoite, respectiv în cazul consumatorilor care nu îşi exprimă opţiunea de a modifica distribuitorul şi contractul. O creştere de cel puţin 10% ar putea cauza ieşirea temporară a inflaţiei din intervalul ţintit”, se mai spune în raport.

Riscuri pentru economie

Principalul risc este ca relansarea economică să fie mai lentă decât anticipează autorităţile, se arată in raport.

Conform documentului, în 2021, sprijinul anti-criză direct şi indirect ar putea scădea la 3,1% din PIB de la aproximativ 5,7% din PIB în 2020. În pofida menţinerii măsurilor de sprijin pentru şomaj tehnic şi pentru munca part-time, economiştii anticipează o majorare a ratei şomajului la peste 6% în 2021, cu un al doilea val de concedieri probabil în T1 2021. Acest lucru ar putea amâna revenirea consumului până în T2 2021. Cu toate acestea, intenţiile de consum rămân la un nivel ridicat, iar acest lucru se vede inclusiv în intenţia consumatorilor de a accesa credite, aşa cum este aceasta măsurată de bănci. Astfel, consumul privat ar putea reveni la nivelul la care se situa înaintea crizei până în T4 2021. Gradul ridicat de îndatorare ar putea limita spaţiul rămas pentru acordarea de credite garantate către întreprinderi mici şi mijlocii (IMM), care au atins un nivel de 1,7% din PIB. Este probabil ca granturile acordate cu întârziere să aibă un impact mai mare. Pe de altă parte, companiile cu cifră de afaceri de peste 20 de milioane de lei ar putea beneficia de o schemă de garantare de aproape 0,4% din PIB din partea statului.

„Cea mai mare problemă a companiilor româneşti este competitivitatea redusă, atât pe plan extern, cât şi intern, în comparaţie cu companiile importatoare. Leul supraevaluat este doar parţial responsabil pentru acest lucru. Lipsa investiţiilor din ultimii patru ani, determinată de modificările fiscale (în special pentru investitorii străini), a condus la scăderea productivităţii, a marjelor şi a numărului angajaţilor din industrie, chiar şi înainte de criza cauzată de COVID-19. Competitivitatea redusă a determinat o creştere a deficitului comercial în 2020. Acest lucru diferenţiază România de celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est care sunt membre ale Uniunii Europene, unde exporturile au scăzut mai puţin decât importurile. Anticipăm un reviriment limitat al producţiei industriale în 2021-2022 şi acest lucru doar în cazul în care cererea pentru maşini şi nave îşi va reveni. Reducerea graduală a numărului de angajaţi din industriile manufacturiere cu valoare adăugată mică şi restricţiile care afectează sectorul HORECA ar putea amâna întoarcerea la nivelul de angajaţi de dinaintea crizei până în anul 2023 sau chiar mai târziu”, se arată în raport.

Economiştii susţin că o altă prioritate a guvernului sunt investiţiile şi că este foarte probabilă o majorare a cheltuielilor pentru infrastructură co-finanţate din fonduri europene. Transferuri întârziate din bugetul UE aferent perioadei de programare 2014- 2020 şi granturi aferente Planului european de redresare Next Generation EU (NGEU) aşteptate începând din a doua jumătate a anului 2021 vor contribui la creşterea economică, fără a influenţa însă deficitul bugetar. Este probabil ca deficitul bugetar să se reducă de la aproximativ 9,8% din PIB în 2020 până la aproximativ 7% din PIB în 2021, diminuarea urmând să continue spre 4% din PIB în 2022.

De asemenea, aceştia susţin că există posibilitatea ca deficitele să fie mai mici în 2021-2022 dacă economia îşi revine mai repede. Drept urmare, datoria publică ar putea rămâne puţin sub 50% din PIB în 2022, pentru ca ulterior să scadă şi, astfel, să se menţină sub mediana datoriei publice a ţărilor cu rating BBB. Ca atare, economiştii anticipează că agenţiile de rating vor păstra ratingul suveran al României în categoria recomandată investiţiilor.

You Might Also Like

„Nu tăia stâlpii casei când repari acoperișul fiscal”. BRD avertizează că suprataxarea băncilor riscă să destabilizeze economia

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: O analiză conceptuală asupra evoluției cursului real de schimb în Europa Centrală și de Est după izbucnirea pandemiei

60.000 de lei în 1990 valorau un apartament. În 1997, doar o tigaie. Cum economisim eficient și ce facem cu banii puși deoparte? Sfatul specialiștilor

Finanțare-record în real estate-ul sustenabil din România: NEPI Rockcastle atrage 190 mil. euro de la BRD, UniCredit și Garanti BBVA

”Taxa pe lăcomie” sau impozitul pentru ”profit excesiv”, aceeași mizerie! Și nu contribuția în sine este problema, ci etichetarea incriminatorie a băncilor. Avem un talent special, aici în România, în a rușina și sabota performanța! Spoiler Alert: Băncile au plătit în 2024 un impozit pe profit de circa 25%, față de nivelul unic de 16%

TAGGED: Unicredit, PIB, inflatie, cursul de schimb, credite pentru locuinte, analiza economie, credite, dobanzi, Robor
Gabriela Dinu 20/01/2021
Share this Article
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Email Copy Link Print
By Gabriela Dinu
Follow:
Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.
Previous Article Guvernul a creat o etapă intermediară în programul național de vaccinare, în care au fost incluși bancherii din front office printre persoanele care pot beneficia de imunizare înainte de debutul campaniei adresate întregii populații
Next Article Cât de digitale sunt cele mai mari bănci din România și cum abordăm digitalizarea fără să o transformăm într-un promotor al excluziunii financiare? Un răspuns ar putea fi observația unui bancher dedicat fenomenului: ”Mai întâi bancarizare, apoi digitalizare!”

– Publicitate –

- Advertisement -
Ad image
Ad image
Ad image
Ad image

Alte articole

„Nu tăia stâlpii casei când repari acoperișul fiscal”. BRD avertizează că suprataxarea băncilor riscă să destabilizeze economia

19 ore ago

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: O analiză conceptuală asupra evoluției cursului real de schimb în Europa Centrală și de Est după izbucnirea pandemiei

23 de ore ago

60.000 de lei în 1990 valorau un apartament. În 1997, doar o tigaie. Cum economisim eficient și ce facem cu banii puși deoparte? Sfatul specialiștilor

3 zile ago

Finanțare-record în real estate-ul sustenabil din România: NEPI Rockcastle atrage 190 mil. euro de la BRD, UniCredit și Garanti BBVA

3 zile ago

Primul proiect online de jurnalism financiar-bancar din România.

Ne găsiți și pe

© BankingNews - Toate drepturile rezervate

  • Despre BankingNews
  • Contact
  • Publicitate
Folosim cookies pentru a va oferi o experienta cat mai placuta pe site-ul bankingnews.ro. Mai multe detalii despre politica noastra referitoare la protectia datelor cu caracter personal puteti vedea aici: GDPR - Politica de Confidentialitate Setari CookieAccepta
Privacy & Cookies Policy

Privacy Overview

This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary
Întotdeauna activate
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Non-necessary
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
SALVEAZĂ ȘI ACCEPTĂ

Removed from reading list

Undo
Welcome Back!

Sign in to your account

Lost your password?