România va reuşi să scadă anul acesta de la un deficit bugetar de 9,2% din PIB, în 2020, spre 5,4% din PIB, datorită faptului că partea de creştere economică va susţine dinamica veniturilor la buget, dar nu numai creşterea economică, ci şi absorbţia fondurilor europene, inclusiv a programelor care au fost lansate anul trecut de Uniunea Europeană – Next Generation şi cadrul financiar multianual, a afirmat Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică la Banca Transilvania, citat de Agerpres.ro.
El a explicat că, la capitolul consum public, anul trecut creşterea a fost de doar 2%, însă România s-a descurcat foarte bine, ţinând cont de faptul că nu a avut marjă de manevră de politică fiscal-bugetară. Practic, România a intrat cu un nivel foarte ridicat al deficitului bugetar în criza pandemică şi cu toate acestea performanţa a fost una foarte bună pentru economie.
„Pentru consumul public şi prin prisma implementării măsurilor din programele lansate de UE anul trecut – Next Generation şi cadrul financiar multianual -, dar şi prin prisma ameliorării semnificative a ratei de absorbţie a fondurilor europene din exerciţiul 2014-2020 – şi aici vorbim de o creştere de aproximativ 8 puncte procentuale în primele 5 luni ale anului curent pe rata de absorbţie a fondurilor europene, este o evoluţie foarte bună, deci sunt premise foarte bune pentru consumul public. Şi la nivel de execuţie bugetară am asistat la o ameliorare semnificativă şi eu sunt foarte optimist pe finanţe publice că în acest an foarte probabil ponderea deficitului bugetar în PIB se va apropia de pragul de 5%. Deci, România va reuşi cumva să treacă de la un deficit bugetar de 9,2% anul trecut spre un deficit de 5,4% în 2021, prin prisma faptului că partea de creştere economică va susţine dinamica veniturilor la buget, dar nu numai creşterea economică, cât şi absorbţia fondurilor europene, inclusiv a programelor care au fost lansate anul trecut”, a spus acesta, la cea de-a XVII-a ediţie a evenimentului ”Întâlnire cu presa economică”.
În ceea ce priveşte dinamica anuală a PIB-ului (evoluţia PIB-lui în termeni volumetrici sau PIB-ul real), Rădulescu a arătat că perspectiva de creştere este de 6% în acest an, de 5,5% în 2022 şi de 4,8% în 2023.
„Dacă mergem pe componentele PIB din perspectiva cererii, observăm că sunt perspective foarte bune de creştere pentru investiţiile productive. După ce anul trecut au crescut cu 6,8%, sunt perspective de accelerare la 10,3% în acest an şi anul viitor, urmate de o accelerare la 8,3% în 2023”, a susţinut acesta.
Oficialul BT a explicat de ce sunt perspective foarte bune pentru evoluţia investiţiilor productive în România şi în trimestrele următoare, în primul rând fiind vorba despre un nivel foarte redus al costurilor reale de finanţare. Apoi vorbim de faptul că România are potenţial de dezvoltare pe mai toate componentele infrastructurii critice.
„În al treilea rând, până la a ajunge la programele lansate de UE anul trecut, care vor fi implementate în perioada următoare, mă refer la faptul că situaţia din sistemul financiar este una favorabilă şi incomparabil mai bună comparativ cu ce s-a întâmplat după incidenţa marii recesiuni. Aici trebuie să ne uităm la diferenţa dintre depozitele neguvernamentale şi credite neguvernamentale, care este foarte ridicată, se situează undeva la aproximativ 140 de miliarde de lei. Deci, România dispune de resurse financiare, România dispune de resurse digitale şi România dispune de resurse umane care pot să contribuie, să spunem, la o creştere semnificativă pe termen scurt şi mediu. Şi dacă adăugăm la aceste resurse şi faptul că se vor implementa şi programe lansate de UE după incidenţa pandemiei, evident că foarte probabil perspectivele sunt foarte bune pentru evoluţia economiei României pe tot parcursul acestui deceniu”, a adăugat Andrei Rădulescu.
În opinia sa, este un moment foarte bun de a investi în economia naţională.
„Reiau motto-ul de dinainte de pandemie: este un moment foarte bun de a investi în economia naţională. România dispune de resurse, trebuie alocate eficient aceste resurse pentru a genera creştere economică sustenabilă şi creştere economică care să genereze dezvoltare. Pentru consumul privat, principala componentă a PIB, ne aşteptăm la creştere cu dinamici anuale de 6,1% în 2021, de 4,5 în 2022 şi 3,9% în 2023”, a subliniat el.
Reprezentantul BT a adăugat că economia mondială a intrat deja într-un nou ciclu, iar cele mai recente evoluţii macrofinanciare exprimă faptul că începutul ciclului post-pandemie este unul foarte puternic şi prin prisma manifestării efectului-bază şi prin prisma campaniei de vaccinare care se află în plină accelerare, dar şi prin prisma măsurilor implementate de autorităţile responsabile cu politica fiscal-bugetară şi cu politica monetară anul trecut.