La 18 luni de la începerea pandemiei, accesul la vaccinare este principalul factor care stabilește ritmul vieții de zi cu zi a oamenilor și al economiei globale. Previziunile de creștere a PIB-ului pentru 2021 au fost revizuite în sus (+ 5,6%), dar acestea sunt în principal rezultatul evoluției pozitive din Statele Unite. Perspectivele îmbunătățite de creștere se reflectă în comerțul mondial: după o scădere de 5% a volumului anul trecut, Coface prognozează o creștere de 11% pentru 2021.
În acest context de creștere a comerțului internațional, țările exportatoare de materii prime beneficiază de o îmbunătățire a condițiilor lor comerciale. În același timp, progresul lent al campaniilor de vaccinare în țările emergente face puțin probabil ca imunitatea colectivă să fie atinsă în următoarele douăsprezece luni. Acest lucru sugerează că procesele stop-go vor persista și vor continua să limiteze cererea internă în majoritatea economiilor emergente.
În cele din urmă, Coface constată o creștere a riscului politic legat de criza sănătății și de accelerarea inflației.
Europa și America de Nord în 2022: spre sfârșitul stop-go-ului și a investițiilor în infrastructură
Tendințele majore sanitare s-au accelerat de când Coface a publicat ultimul barometru în aprilie, procesul de vaccinare progresând mai repede în America de Nord și Europa decât în restul lumii. Accelerarea acestor campanii de vaccinare, combinată cu efectele restricțiilor de mobilitate din primăvară, a dus la scăderea numărului de noi infecții în aceste zone. Prin urmare, autoritățile locale au putut redeschide părți ale economiei înainte de vară. Totuși, două riscuri fac incertă continuarea acestei tendințe pozitive:
– Încetinirea ratei de vaccinare care, dacă va fi confirmată în lunile următoare, va întârzia realizarea imunității colective.
– Pragul pentru obținerea imunității de grup este cu atât mai mare cu cât virusul se transmite rapid între oameni. Cu toate acestea, apariția de noi tulpini care sunt mai rapid transmisibile ridică probleme privind posibile noi valuri de infectare în lunile următoare.
În condițiile în care aceste două riscuri nu se vor concretiza, economiile europene și nord-americane ar trebui să revină la o funcționare aproape normală până la sfârșitul verii.
În prognozele de creștere trebuie observate câteva modificări. Revizuirea ascendentă a creșterii globale așteptată în 2021 (+5,6%, +0,5 puncte comparativ cu ultimul barometru Coface) este în mare parte datorată Statelor Unite (+ 6,5% în acest an), a cărei economie a continuat să surprindă favorabil din vara anului trecut. Aceste perspective de creștere se reflectă în comerțul mondial: modelul Coface indică o creștere de 11% în acest an.
Pe latura pozitivă, implementarea planului de infrastructură anunțat de Joe Biden va aduce beneficii multor sectoare de activitate dacă va fi adoptat. În Europa, lansarea fondurilor de stimulare anunțate în iulie 2020 va avea un impact diferențiat asupra economiilor și va îndeplini mai multe scopuri: susținerea cererii, accelerarea redresării și promovarea dezvoltării în sectoarele de creștere.
Cu toate acestea, pentru companii se așteaptă o creștere a costurilor de producție: pe lângă lipsa persistentă a anumitor componente electronice, aceasta afectează și costurile de transport, precum și prețurile materiilor prime care vor râmâne ridicate.
Economii emergente: cererea internă constrânsă de stop-go și inflație
De la începutul lunii aprilie, situația sănătății a rămas problematică în mai multe țări din America Latină (în special Brazilia și Argentina) și în India. Creșterea masivă a numărului de infecții a fost, de asemenea, observată în mai multe țări asiatice (de exemplu, Malaezia, Thailanda, Coreea și Singapore), indicatorii de mobilitate indicând o activitate economică mai scăzută în aceste zone. Numărul persoanelor infectate a crescut rapid și în Africa și Rusia la începutul verii. Tendința este mai pozitivă în Europa Centrală și de Est, Orientul Mijlociu și Turcia.
Pe lângă contextul sanitar, creșterea inflației (+8,1% an-la-an în Brazilia, maximul ultimilor de 5 ani) și înăsprirea ulterioară a anumitor politici monetare vor limita probabil revenirea cererii interne. Țările ale căror materiale reprezintă o mare parte din importuri vor fi afectate de o creștere semnificativă a prețurilor lor de import. Acesta este cazul Chinei, ale cărei importuri de materii prime reprezintă mai mult de 30% din totalul achizițiilor sale de bunuri străine. În timp ce inflația consumatorilor rămâne stabilă în China în această etapă (+1,3% pe parcursul unui an), creșterea bruscă a prețurilor la producător (+9% an-la-an, un maxim din ultimele 12 ani) susține accelerarea acesteia în următoarele luni.
Creșterea puternică a riscului politic legată de accelerarea inflației în contextul crizei sanitare
Riscurile inflaționiste au fost de interes în ultimele luni. În acest context, actualizarea anuală a indicelui de risc politic Coface arată o creștere puternică a riscului politic în întreaga lume, în special în țările emergente. Într-adevăr, cifrele indică o deteriorare a nivelului de trai și a puterii de cumpărare, precum și o creștere a inegalităților observate în urma crizei COVID-19. În acest stadiu, condițiile nu conduc neapărat la revolte populare care rămân limitate de capacitatea oamenilor de a se mobiliza.
În 2020, indicele de risc social a crescut brusc (+5 puncte) la 51% la nivel global, atingând cel mai înalt nivel înregistrat vreodată. În ciuda numeroaselor măsuri de sprijin fiscal și monetar, 140 din cele 160 de țări evaluate au înregistrat o scădere a PIB-ului anul trecut. În același timp, rata șomajului a crescut în 145 din aceste 160 de țări.
Creșterea acestui risc este mai accentuată în economiile cu venituri mari, care au un nivel de risc inițial mai scăzut. Cu toate acestea, în ciuda evoluțiilor, țările cu cel mai ridicat nivel de risc social rămân Yemen, Siria, Irak, Venezuela, Libia, Liban, Sudan, Iran, Algeria și Arabia Saudită.
Indicele conflictului, a doua componentă a Indicelui riscului politic Coface, este calculat în funcție de numărul conflictelor, intensitatea acestora, numărul victimelor și durată. În 2020, Azerbaidjanul și Etiopia au înregistrat o creștere a acestui indice din cauza conflictelor observate pe teritoriile lor. Sunt urmate de țări care luptă împotriva terorismului sau care sunt în război civil, precum Republica Central Africană, Sudan și Mali.
