Cu 15,0% în iulie, inflația a intrat pe un platou și se va menține în jurul nivelurilor actuale până în septembrie, înainte de a intra pe pantă descendentă, arată o analiză a ING Bank semnată de Valentin Tătaru, economistul sef al băncii. Potrivit acestuia, cifrele publicate astăzi de INS nu vor schimba politica monetară actuală a Băncii Centrale. Astfel, BNR va opera o creștere a dobânzii cheie de doar 50 pb în octombrie, iar în noiembrie creșterea să fie de 25 pb.
Totodată, Tătaru, explică de ce ROBOR ar putea să scadă, dar doar cu ajutorul BNR: inflația în scădere va impune o creștere a dobânzii cheie mai mică decât se anticipase, iar banca centrală ar putea să lase mai multă lichiditate în piață.
„Rata cheie va crește, cel mai probabil, la 6,25% până la sfârșitul anului, urmată de o pauză lungă, probabil pe tot parcursul anului 2023. Cu toate acestea, ROBOR ar putea scădea treptat, deoarece BNR ar putea începe să îmbunătățească treptat lichiditatea din piață. Cursul euro / leu va rămâne, probabil, sub 4,95 lei în 2022 și ne menținem estimarea pentru un euro de de 5,10 lei pentru sfârșitul anului 2023” explică Valentin Tătaru perspectivele macroeconomice.
În final de an, ING anticipează o inflație mai mică decât BNR
„Din iunie, inflația pare să fi atins un platou și ne așteptăm la cifre foarte apropiate de nivelurile actuale până în septembrie. Dacă vârful real a fost în iunie, la 15,1%, sau în august, la 15,2%-15,3%, este mai puțin relevant. Ceea ce contează cel mai mult, din punctul nostru de vedere, este că tendința inflaționistă generală pare să fi atins vârful și ar trebui să pornim pe o traiectorie de scădere treptată din octombrie. Estimarea ING pentru inflația medie în 2022 este de 13,0%, ceea ce ne arată că suntem pe drumul cel bun. Totodată, considerăm că cifra din final de an va fi mai mică decât estimarea Băncii Naționale a României de 13,9%”, punctează Valentin Tătaru.
”De altfel, în Raportul asupra inflației din august, guvernatorul Mugur Isărescu a semnalat că există un spațiu limitat pentru înăspriri suplimentare, în ciuda revizuirii, în creștere, a prognozei de inflație: de la 12,5% la 13,9% pentru sfârșitul anului 2022 și de la 6,7% la 7,5% pentru sfârșitul anului 2023. Cu toate acestea, considerăm că inflația va continua să scadă și urmează să atingă punctul de mijloc al intervalului țintă de 1,5%-4,5% al BNR până în iunie 2024″, mai spune economistul.
Potrivit analizei, marea temere rămâne anul 2024, an electoral foarte important, iar șansele ca poziția fiscală să devină inflaționistă chiar din 2023, nu poate fi neglijjată.
Astfel, Economistul ING consideră că prognoza de inflație a BNR „pare plauzibilă pentru primele 12-18 luni și ușor optimistă pentru perioada de 18-24 de luni”.
Avansul salarial rămâne robust. Majoritatea angajaților din sectorul public câștigă deja salarii peste media țării
„În prima jumătate a anului, salariile medii nete au crescut cu 11,1%, în timp ce inflația medie pentru aceeași perioadă a fost de 11,7%. Practic, creșterea salariului mediu a început să fie sub inflație abia în luna aprilie a acestui an. Tendința, însă, este clară și avansul salariilor reale rămân în teritoriu negativ minor pentru acest an. Cu toate acestea, cu o inflația medie în 2022 estimată de noi la 13,0% și un avans mediu al salariului la 12,0%, dinamica salariilor reale nu este cu siguranță atât de proastă pe cât se preconiza la începutul anului”, spune Tătaru.
De asemenea, analiza ING consideră că sectorul sezonier HORECA va avea probabil o performanță mai puțin impresionantă odată cu încheierea sezonului de vară, iar sectoarele IT și comerț vor fi fruntașe. „Chiar dacă cifrele arată creșteri relativ mici ale salariilor din sectorul public, semn al disciplinei fiscale atât de necesare, majoritatea angajaților din sectorul public câștigă deja salarii peste medie. În plus, având în vedere anul electoral foarte important din 2024, este destul de puțin probabil ca dinamica salariilor publice să rămână în această zonă scăzută cu o singură cifră în 2023 și 2024”.
După un prim trimestru economic foarte puternic, economia României pare să fi intrat într-o fază de cvasi-stagnare. Prognoza ING arată în prezent o creștere economică în Trimestrul II la +0,4%, față de Trimestrul I din 2022, deși am putea fi puțin optimiști aici, recunoaște Valentin Tătaru.
„Confruntați cu creșterea costurilor de trai, cu rate ale dobânzilor mai mari și cu un mediu informațional sumbru, consumatorii vor deveni mai precauți în a doua jumătate a anului 2022 și vor rămâne așa pe tot parcursul iernii. Cu toate acestea, datele salariale de astăzi confirmă faptul că piața muncii rămâne puternică. În cazul în care inflația confirmă traiectoria descendentă estimată să înceapă cu trimestrul 4, România ar putea scăpa fără o recesiune tehnică” concluzionează analistul ING.