Actualizarea Perspectivelor Economice Mondiale din ianuarie 2023 arată o decelerare a economei până la 2,9% în 2023, dar economia va crește la 3,1% în 2024. Prognoza pentru 2023 este cu 0,2 puncte procentuale mai mare decât cea prevăzută în Outlook 2022 din octombrie, dar sub media istorică. de 3,8 la sută. Creșterea ratelor dobânzilor și războiul din Ucraina continuă să afecteze activitatea economică.
Recenta redeschidere a Chinei a deschis calea pentru o redresare mai rapidă decât se aștepta. Se preconizează că inflația globală va scădea la 6,6% în 2023 și la 4,3% în 2024, încă peste nivelurile pre-pandemie.
Ce aduce 2023? În majoritatea economiilor, pe fondul crizei costului vieții, prioritatea rămâne realizarea unei dezinflații susținute.
Fondul Monetar Internaţional a prezentat marţi o perspectivă mai favorabilă în cel mai recent raport World Economic Outlook, estimând că anul acesta economia mondială nu va intra în recesiune, iar inflaţia va încetini, potrivit Agerpres.ro.
După un avans de 3,4% în 2022, economia mondială ar urma să înregistreze o creştere de 2,9% în 2022, faţă de o expansiune de 2,7% previzionată în octombrie, când FMI avertiza că ar putea urma o recesiune.
Pentru 2024, FMI previzionează că PIB-ul global ar putea creşte cu 3,1%, uşor sub previziunea din octombrie, deoarece va încetini cererea, resimţindu-se impactul majorării dobânzilor.
Europa emergentă şi în curs de dezvoltare, unde este inclusă şi România, ar urma să înregistreze o creştere de 1,5% în 2023 şi de 2,6%, faţă de prognoza din octombrie, ce indica un avans de 0,6% în acest an şi de 2,5% anul viitor.
„Suntem foarte departe de orice fel de indicator care să indice o recesiune globală”, a afirmat economistul şef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas.
„Inflaţia globală ar urma să scadă de la 8,8% în 2022 la 6,6% în 2023 şi la 4,3% în 2024. Majorarea dobânzilor de către băncile centrale, pentru a contracara inflaţia, şi invadarea Ucrainei de către Rusia continuă să afecteze activitatea economică”, se arată în raportul FMI.
Presiunile inflaţioniste au început să se atenueze, susţine Gourinchas. Acesta a adăugat: „Condiţiile globale s-au îmbunătăţit deoarece presiunile inflaţioniste au început să se atenueze. Drumul spre o redresare deplină, cu o creştere sustenabilă, preţuri stabile şi progres pentru toţi doar ce a început”.
„Creşterea economiei s-a dovedit a fi surprinzător de rezilientă în trimestrul trei din 2022, cu o piaţă solidă a forţei de muncă, un consum robust al gospodăriilor şi investiţii ale companiilor”, a apreciat Gourinchas la o conferinţă de presă în Singapore.
Totuşi, avertizează FMI, economia mondială încă se confruntă cu riscuri serioase, inclusiv invadarea Ucrainei de către Rusia, potenţialele viitoare valuri de COVID-19 în China şi dobânzile ridicate, care duc la crize în ţări deja afectate de nivelul considerabil al datoriilor.
FMI cere întărirea cadrului privind restructurarea datoriilor, estimând că, fără măsuri preventive, este posibil ca unele ţări să nu-şi mai poată achita datoriile.
Se pare că FMI încearcă să mustre în raport guvernele pentru că încearcă să atenueze presiunile economice cu măsuri excesiv de generalizate, în loc să gestioneze riscurile la adresa inflaţiei.
„Sprijinul fiscal ar trebui mai bine direcţionat către cei mai afectaţi de nivelul ridicat al preţurilor la alimente şi energie, iar măsurile extinse de sprijin fiscal ar trebui retrase”, avertizează FMI.
În raport se arată că economia Rusiei s-a dovedit a fi mai rezilientă decât se estima la sancţiuni şi la alte efecte economice negative în urma războiului din Ucraina. FMI previzionează o creştere a economiei ruse de 0,3% în 2023, după un declin de 2,2% în 2022. În octombrie, instituţia prognoza o scădere a PIB-ului Rusiei de 2,3% în acest an.
FMI prognozează că Germania şi Italia vor evita recesiunea
De asemenea, FMI prognozează că Germania şi Italia vor evita recesiunea în acest an, iar „economiile europene au arătat o rezistenţă mai mare decât se preconiza”, în pofida efectelor războiului.
SUA ar urma să înregistreze în 2023 o creştere de 1,4%, faţă de un nivel de 1% previzionat în octombrie, după un avans de 2% în 2022, în timp ce zona euro ar urma să crească cu 0,7% în 2023, faţă de un nivel de 0,5% previzionat în octombrie, şi după o expansiune de 3,5% în 2022.
Europa s-a adaptat mai rapid la costurile ridicate ale energiei decât se estima, iar o atenuare a preţurilor energiei a ajutat regiunea, consideră FMI.
China, a doua economia mondială, ar urma să înregistreze în 2023 o creştere de 5,2%, faţă de un nivel de 4,4% previzionat în octombrie, după o expansiune de 3% în 2022.