Stiri BancareStiri Bancare
  • Prima pagina
  • Stiri de top
  • Analize
  • Interviuri
  • Opinii
  • Informații financiare
Reading: Cristian Popa, BNR, explică de ce consolidarea fiscală „este imperios necesară”. Cum poate România să evite regresul economic? „Mai multă libertate economică și un stat care facilitează, nu împiedică, sunt ingredientele unei creșteri economice sustenabile”, spune oficialul
Share
Notification Show More
Latest News
Dobânzi ca în 2013: băncile au urcat din nou ofertele la depozite până la 8%. Unde îți poți plasa banii acum
Analize Stiri de top
Ionuț Dumitru, la conferința AAFBR: „Atât timp cât oamenii nu văd o eficiență a cheltuirii banilor publici, apetitul pentru plata taxelor rămâne scăzut, iar gradul de conformare voluntară va fi limitat”. De ce România nu plătește taxe mari
Stiri de top
Românii au tot mai puțină încredere unii în alții. BCR lansează campania „Ai încredere în tine” și vrea să reaprindă speranța
Stiri de top
Raiffeisen Bank investește în viitorul educației: peste 100.000 de studenți vor avea acces la campusuri modernizate în 8 centre universitare din România
Stiri de top
Datele oficiale ale BNR confirmă: ieșiri masive din rezerva valutară în luna mai. Guvernatorul BNR a explicat amploarea intervențiilor pentru apărarea cursului. Mugur Isărescu: Estimările din piață nu au greșit prea mult
Stiri de top
Aa
Stiri BancareStiri Bancare
Aa
  • Prima pagina
  • Stiri de top
  • Analize
  • Interviuri
  • Opinii
  • Informații financiare
Follow US
© BankingNews - Toate drepturile rezervate
Stiri Bancare > Blog > Opinii > Cristian Popa, BNR, explică de ce consolidarea fiscală „este imperios necesară”. Cum poate România să evite regresul economic? „Mai multă libertate economică și un stat care facilitează, nu împiedică, sunt ingredientele unei creșteri economice sustenabile”, spune oficialul
Opinii

Cristian Popa, BNR, explică de ce consolidarea fiscală „este imperios necesară”. Cum poate România să evite regresul economic? „Mai multă libertate economică și un stat care facilitează, nu împiedică, sunt ingredientele unei creșteri economice sustenabile”, spune oficialul

Gabriela Dinu
Last updated: 22/01/2025 9:28
Gabriela Dinu 4 luni ago
Share
SHARE

În ultimele două decenii, România a parcurs un drum impresionant în ceea ce privește convergența economică cu Uniunea Europeană: de la 26% din media UE în anul 2000 (PIB pe cap de locuitor, ajustat la paritatea puterii de cumpărare), la 80% în 2023, conform datelor Eurostat. Practic, în acest interval, România a redus decalajul față de media europeană cu aproximativ două puncte procentuale pe an.

Această ascensiune s-a bazat pe accesul la piața unică, pe influxul de investiții străine directe (ISD), pe îmbunătățirea cadrului instituțional și pe valorificarea unei forțe de muncă bine pregătite, dar anterior ineficient utilizate. Însă, pe măsură ce ne apropiem de media europeană, ritmul convergenței încetinește. Asemenea procesului de dezinflație, ultima parte a drumului este cea mai complicată.

Modelul bazat pe forță de muncă ieftină își atinge limitele: de acum înainte creșterea economică trebuie să vină din productivitate, nu din avantajul costurilor reduse. Salariile au crescut, demografia devine tot mai nefavorabilă, iar prețurile ridicate la energie exercită o presiune tot mai mare asupra competitivității.

Astfel apare riscul convergenței incomplete, un fenomen similar cu ceea ce economiștii numesc „capcana venitului mediu”. În acest scenariu, o economie reușește să reducă inițial decalajele de venit, dar nu poate susține acest progres pe termen lung, existând posibilitatea de stagnare economică sau chiar regres.

Experiența țărilor din Sudul Europei (Grecia, Spania și Italia) ilustrează perfect acest pericol. La începutul anilor 2000, aceste economii erau în apropiere de media UE. Grecia ajunsese la 98% din media UE în 2004, Spania chiar a depășit-o pentru o scurtă perioadă, iar Italia se situa la 120% din media europeană. Însă, în următorii ani, aceste state au experimentat stagnare/declin economic, intrând într-un impas din care nu au reușit să iasă complet nici până astăzi.

Aceste țări s-au bazat pe un model economic nesustenabil: creșterea consumului prin îndatorare. Grecia a devenit dependentă de finanțare externă, fără a implementa reforme structurale durabile, ceea ce a condus la o criză economică profundă. Spania a trecut printr-o bulă imobiliară care, odată spartă, a provocat recesiune și șomaj ridicat. Italia a înregistrat, la rândul său, un declin economic treptat.

Modelul de creștere economică a fost diferit în Europa Centrală și de Est. Dacă țările sudice au fost stimulate de consum, economiile CEE (precum Polonia și Cehia) s-au dezvoltat mai degrabă prin producție, investiții și exporturi. O diferență notabilă a fost și natura fluxurilor de capital: Sudul Europei a atras preponderent credite, în timp ce regiunea CEE s-a bazat mai mult pe investiții străine directe.

România cumva oscilează între cele două modele.

Ne aflăm într-o etapă critică a procesului de convergență. Dacă vom urma un model economic nesustenabil, caracterizat de creștere bazată predominant pe consum și îndatorare, fără investiții în tehnologie, reforme și inovație, riscăm să intrăm într-o perioadă de stagnare economică și pierdere a competitivității.

Până acum, țara noastră a beneficiat de un nivel relativ scăzut al datoriei publice raportat la PIB, însă dinamica nivelului îndatorării necesită o atenție sporită. Creșterea datoriei trebuie gestionată cu prudență, pentru a evita acumularea unor vulnerabilități similare celor din Sudul Europei. Astfel, consolidarea fiscală este imperios necesară.

De la 25% la 75% din media UE, progresul a fost impulsionat de reforme structurale, capital și eficientizarea utilizării resurselor existente. Însă, pentru a face pasul următor, România trebuie să accelereze ritmul inovării, să liberalizeze economia și să susțină acumularea de capital. Obiectivul principal trebuie să fie creșterea productivității muncii prin tehnologizare, automatizare și inovare. Din păcate, țara noastră se află constant în coada clasamentelor privind cercetarea și dezvoltarea.

În plus, mediul privat are nevoie de un ecosistem în care inițiativa să fie încurajată, nu îngrădită de birocrație, taxe și reglementări impredictibile. Succesul trebuie susținut, nu descurajat prin taxare. Reducerea barierelor administrative, un cadru fiscal stabil și o competiție economică sănătoasă sunt esențiale pentru atragerea investițiilor și stimularea inovației.

Mai multă libertate economică și un stat care facilitează, nu împiedică, sunt ingredientele unei creșteri economice sustenabile. De asemenea, fondurile europene trebuie valorificate inteligent, pentru că nu vom beneficia de ele la nesfârșit.

Cristian I. Popa, CFA este membru al Consiliului de administrație al BNR.

Opinia prezentă îi aparține autorului și nu reprezintă poziția Băncii Naționale a României.

You Might Also Like

Dobânzi ca în 2013: băncile au urcat din nou ofertele la depozite până la 8%. Unde îți poți plasa banii acum

Datele oficiale ale BNR confirmă: ieșiri masive din rezerva valutară în luna mai. Guvernatorul BNR a explicat amploarea intervențiilor pentru apărarea cursului. Mugur Isărescu: Estimările din piață nu au greșit prea mult

Dezechilibrele macroeconomice, securitatea cibernetică și legislația impredictibilă rămân cele mai mari amenințări pentru stabilitatea financiară, în 2025. BNR: riscurile sistemice rămân ridicate

Conferința Anuală AAFBR 2025: România în fața deciziilor fiscale majore

Economia longevității, noul motor al creșterii durabile în Europa. UniCredit lansează o cercetare amplă despre impactul economic, social și cultural al unei vieți mai lungi

TAGGED: economie, UE, Cristian Popa, investitii straine, dezinflatie, regres economic, convergenta incomplet[, stagnare economica, BNR, Romania
Gabriela Dinu 22/01/2025
Share this Article
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Email Copy Link Print
By Gabriela Dinu
Follow:
Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.
Previous Article Topul celor mai bune credite ipotecare cu dobândă fixă pe 3 ani: Banca Transilvania are cea mai atractivă ofertă, iar podiumul este completat de Libra Internet Bank și Intesa Sanpaolo Bank
Next Article Grupul UniCredit a fost desemnat Angajator de Top în România și în Europa. Oana Preda: Reflectă angajamentul nostru de a oferi un mediu de lucru incluziv și oportunități de dezvoltare continuă pentru colegii noștri

– Publicitate –

UCFin banner

Ad image
Ad image
Ad image
Ad image

Alte articole

Dobânzi ca în 2013: băncile au urcat din nou ofertele la depozite până la 8%. Unde îți poți plasa banii acum

6 ore ago

Datele oficiale ale BNR confirmă: ieșiri masive din rezerva valutară în luna mai. Guvernatorul BNR a explicat amploarea intervențiilor pentru apărarea cursului. Mugur Isărescu: Estimările din piață nu au greșit prea mult

3 zile ago

Dezechilibrele macroeconomice, securitatea cibernetică și legislația impredictibilă rămân cele mai mari amenințări pentru stabilitatea financiară, în 2025. BNR: riscurile sistemice rămân ridicate

3 zile ago

Conferința Anuală AAFBR 2025: România în fața deciziilor fiscale majore

3 zile ago

Primul proiect online de jurnalism financiar-bancar din România.

Ne găsiți și pe

© BankingNews - Toate drepturile rezervate

  • Despre BankingNews
  • Contact
  • Publicitate
Folosim cookies pentru a va oferi o experienta cat mai placuta pe site-ul bankingnews.ro. Mai multe detalii despre politica noastra referitoare la protectia datelor cu caracter personal puteti vedea aici: GDPR - Politica de Confidentialitate Setari CookieAccepta
Privacy & Cookies Policy

Privacy Overview

This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary
Întotdeauna activate
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Non-necessary
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
SALVEAZĂ ȘI ACCEPTĂ

Removed from reading list

Undo
Welcome Back!

Sign in to your account

Lost your password?