Într-o perioadă în care incertitudinea pare să fi devenit regulă, nu excepție, sistemul bancar din România se află la intersecția dintre stabilitate și presiune. Deși solidă și bine capitalizată, industria de profil resimte tot mai acut volatilitatea economică, impredictibilitatea legislativă și tensiunile geopolitice care redesenează rapid regulile jocului. În acest dialog purtat în exclusivitate cu publicația BankingNews, Florin Dănescu, Președinte Executiv al Asociației Române a Băncilor, vorbește nu doar despre cifre și riscuri, ci și despre încredere, echilibru și fragilitatea unui sistem care, dincolo de reziliență, depinde tot mai mult de decizii politice și de maturitatea societății. ”Cred că cel mai bun mesaj pentru toți românii este să considerăm meritocrația și încrederea ca destinații prioritare pentru politica și economia românească”, este probabil cea mai importantă observație a lui Florin Dănescu,
BankingNews: Pentru multă vreme, principalul mesaj transmis de Asociația Română a Băncilor a fost despre stabilitatea sistemului bancar din România. Cum descrieți astăzi industria bancară locală și care sunt principalele provocări și riscuri?
Florin Dănescu: Industria bancară din România rămâne solidă, bine capitalizată și cu o calitate bună a lichidității. Mesajul nostru privind stabilitatea sistemului bancar rămâne valabil, însă astăzi putem vorbi despre un sector nu doar rezilient, ci care continuă să evolueze, investește masiv în tehnologie și își extinde amprenta în economie. În ce privește principalele provocări și riscuri, pot face referire și că acest impozit la impredictibilitatea pe zona de politici publice și povara fiscală ridicată așezată exclusiv asupra sectorului bancar, până la contextul macroeconomic general, cu o inflație ridicată, încetinire a consumului și creșterii economice și până la criminalitatea cibernetică și evoluțiile geopolitice din regiune și de la nivel internațional și care iată, vedem că au impact și pe piața românească. În ciuda acestor provocări, industria bancară din România este într-o poziție bună pentru a continua să fie un partener de încredere pentru economie.
BankingNews: Cât de predictibil este cadrul legislativ din România pentru bănci în acest moment și cât de mult mai reprezintă acesta un risc sistemic? Cum a resimțit industria bancară majorarea taxei suplimentare pe cifra de afaceri și cum va influența dezvoltarea băncilor menținerea acestui tip de impozit pe termen lung?
Florin Dănescu: Din păcate, evoluțiile din ultimii ani ne-au pus în situația de a ne raporta la un mediu de politici publice extrem de impredictibil. Vorbim de un element de risc, mai ales când ne uităm la planificare pe termen lung, investiții și angajamente de finanțare consistente. Nu putem vorbi astăzi despre un risc sistemic imediat, pentru că sistemul bancar este solid și bine capitalizat, dar putem spune că volatilitatea cadrului legislativ este un factor care apasă pe reziliența sectorului, pe capacitatea sa de a se dezvolta și de a susține economia. În ceea ce privește impozitul suplimentar pe cifra de afaceri, acesta a fost resimțit de industrie și nu trebuie să ne ferim să spunem acest lucru, dimpotrivă. Este important de subliniat și că acest impozit se adaugă impozitului pe profit și altor contribuții, ceea ce a afectat competitivitatea sectorului bancar românesc în raport cu alte jurisdicții europene. Conform calendarului actual această taxare suplimentară urmează să fie eliminată. Menținerea sa pe termen lung este un scenariu periculos, la care nu trebuie să se ajungă, pentru că ar avea un impact extrem de complex și negativ, de la posibilitatea reducerii alocărilor de capital către România de către grupurile financiare internaționale, la frânarea creditării și investițiilor, cu tot impactul asociat în economie și asupra creșterii gradului de bunăstare al românilor. Așteptăm să vedem respectarea calendarului de eliminare a impozitului suplimentar pe cifra de afaceri. Mesajul nostru este unul de echilibru: înțelegem nevoia statului de consolidare fiscală, dar este esențial ca aceste măsuri să fie temporare, bine calibrate și predictibile, astfel încât să nu afecteze capacitatea băncilor de a finanța economia și de a susține dezvoltarea României pe termen lung.
BankingNews: Am văzut în ultimii ani tot mai multe mișcări de consolidare în sectorul bancare prin finalizarea mai multor tranzacții. Rând pe rând, mai multe bănci au dispărut și este din ce în ce mai clar că România se îndreaptă spre un sistem bancar cu mai puțini jucători, dar mai mari. Este acesta un proces natural sau unul forțat de context? Ce înseamnă această consolidare pentru competiție și pentru consumatori?
Florin Dănescu: Acest proces de consolidare pe care îl vedem în ultimii ani este unul firesc pentru o piață care a ajuns la maturitate și reflectă tendințe similare cu cele observate în alte state europene. Vorbim despre o combinație între dinamica naturală a pieței și adaptarea la un context economic și de reglementare tot mai complex. În același timp, piața rămâne una puternic competitivă: avem bănci cu modele de business diferite, bănci românești puternice, ca și o prezență solidă a grupurilor internaționale, instituții specializate și un ecosistem fintech în creștere. Vedem în continuare investiții și inovare, ceea ce pentru clienți înseamnă desigur doar vești bune prin prisma unei accesibilități ridicate la produse și servicii bancare diverse și în condiții de cost cât mai avantajos. Totuși, piața bancară românească nu a atins o maturitate deplină, dacă ne uităm la intermedierea financiară de sub 25%, comparativ cu media europeană de aproximativ 80%. Astfel, putem înțelege că aceste corecții reprezintă și un mesaj care trebuie să ne îngrijoreze din perspectiva impredictibilității legislative ridicate, caracteristică României.
BankingNews: Dacă ar trebui să faci o hartă riscurilor la adresa stabilității financiare din România, ce ai pune în top 3? În completare, care este, din punctul tău de vedere, cel mai mare risc pentru sistemul bancar pe termen scurt și mediu?
Florin Dănescu: Dacă ar fi să facem o hartă a riscurilor la adresa stabilității financiare din România, nu strict asupra sectorului bancar aș pune în top trei riscuri volatilitatea macroeconomică și fiscală, inclusiv nivelul ridicat al deficitului bugetar și dinamica datoriei publice, impredictibilitatea cadrului legislativ și fiscal, și riscurile geopolitice și cele legate de securitatea energetică, care pot genera presiuni asupra inflației, investițiilor și încrederii consumatorilor. România este parte a unui context regional complex, iar efectele se transmit rapid în economie. Pe termen scurt, cel mai mare risc pentru sistemul bancar este legat de volatilitatea economică și fiscală, care poate influența costul finanțării, apetitul pentru creditare și comportamentul clienților. Într-un mediu cu inflație încă ridicată și cu presiuni bugetare, băncile trebuie să gestioneze atent riscurile de credit și de lichiditate. Pe termen mediu, riscul major este capacitatea de adaptare la transformarea structurală a industriei: digitalizare, cerințe de capital tot mai complexe, investiții în tehnologie, tranziția verde și competiția cu noii jucători non bancari. Toate acestea necesită resurse semnificative și un cadru predictibil pentru a putea fi susținute. Mă gândesc însă că, din perspectivă cauzală, putem formula o altă variantă de răspuns, bazată pe două riscuri: populismul politic și lipsa educației financiare. Tu știi teoria mea despre cel mai mare risc, luat în sens larg la nivelul democrației și al omenirii: suprapunerea decalajului tot mai mare de avuție peste decalajul tot mai mare de educație.
BankingNews: Percepția publică din ultimele luni este că economia locală este fragilă, iar toate măsurile pentru reducerea deficitului bugetar au creat un cadru neprietenos, ca să nu spun un blocaj. România încearcă să păstreze un echilibru macroeconomic, însă conflictele globale și crizele generate de acestea în mod inerent vin cu noi provocări. Cum vezi această situație în momentul de față și ce ne poate ajuta cu adevărat?
Florin Dănescu: România trece printr-o perioadă în care trebuie să echilibreze două obiective esențiale: pe de o parte, reducerea deficitului și întărirea disciplinei bugetare, iar pe de altă parte, menținerea unui ritm sănătos de creștere economică. Acest echilibru este dificil de atins, mai ales într-un context global marcat de conflicte, volatilitate și incertitudine. Economia României are câteva atuuri importante: un sistem bancar solid, fonduri europene consistente, o piață internă dinamică și un sector privat adaptabil. În același timp, există presiuni reale -inflație încă ridicată, costuri crescute de finanțare, deficit bugetar mare și un mediu geopolitic complicat. Ce ne poate ajuta cu adevărat în această perioadă? În primul rând, predictibilitatea legislativă și fiscală ridicată. Este un element crucial pentru ca mediul economic să își poată face planurile de investiții și dezvoltare. Orice măsură, oricât de necesară, trebuie anunțată, calibrată și implementată cu atenție. Legat de aceasta, dialogul între autorități și mediul de afaceri trebuie să fie întărit, pentru că în perioade de incertitudine, acesta devine un instrument de stabilitate. În al doilea rând, ce ne poate ajuta este atragerea fondurilor europene. Accelerarea proiectelor din PNRR și din fondurile structurale poate compensa presiunile interne. În al treilea rând, investițiile în digitalizare și AI, nu numai în domeniul privat, ar aduce o creștere a productivității și, astfel, o întărire a competitivității economiei românești. Dacă ar fi să formulez un al doilea răspuns, aș spune că cel mai important element este ca statul român să privească mediul privat cu încredere și să își câștige încrederea mediului privat.
BankingNews: Există un plan comun al industriei bancare pentru un scenariu economic mai dificil? Ce scenariu te îngrijorează cel mai mult astăzi și ce-ți dă un sentiment de optimism, că totul va fi bine?
Florin Dănescu: Fiecare banca funcționează într-un cadru în care planificarea pentru scenarii dificile nu este o opțiune, ci este obligatorie. Avem ca sistem mecanisme solide de gestionare a riscurilor, testări periodice de stres și planuri de continuitate operațională, care sunt transparente pentru autoritățile de supraveghere. Putem astfel spune că întreg sistemul bancar, întregul sector, lucrează după standarde unitare, europene, și este pregătit să răspundă unor evoluții adverse. Scenariul care îngrijorează cel mai mult astăzi este acela al unei combinații între volatilitate macroeconomică, presiuni fiscale și un context geopolitic tensionat. Nu un singur factor, ci suprapunerea lor. Un astfel de cumul poate afecta încrederea, investițiile și comportamentul consumatorilor, ceea ce se transmite inevitabil și în activitatea bancară. În plus, un mediu legislativ impredictibil, suprapus peste lipsa de încredere, poate amplifica periculos aceste riscuri. Un unghi optimist de vedere s-ar putea baza pe faptul că, în numeroasele crize anterioare, de la criza financiară la criza pandemică și altele, predicțiile noastre au fost mult mai pesimiste decât realitatea. Acum vorbim de alte crize, pe care nu le vedeam posibile, iar concluzia ar fi că aceasta ar putea fi noua normalitate.
BankingNews: Dacă ar trebui să transmiți un mesaj public băncilor din România în calitatea ta de Președinte Executiv al Asociației Române a Băncilor, care ar fi acela? Pe același algoritm, ce mesaj vrei să transmiți populației și companiilor?
Florin Dănescu: Cred că cel mai bun mesaj pentru toți, și nu neapărat transmis de mine, este să considerăm meritocrația și încrederea ca destinații prioritare pentru politica și economia românească. Cu aceleași resurse lucrează, de fapt, și băncile.
