BCE va fi nevoită să ia noi măsuri pentru a contracara impactul pandemiei de coronavirus în zona euro, după ce inflaţia din regiune a intrat în teritoriu negativ, potrivit analiştilor intervievaţi marţi de CNBC.
Datele semnal referitoare la inflaţia din zona euro arată că inflaţia anuală, monitorizată îndeaproape de BCE, va fi de -0,2% în august, faţă de nivelul de 0,4% consemnat în iulie.
În plus, inflaţia core, care exclude elemente volatile, cum ar fi preţurile energiei, a coborât în august la 0,4% în termeni anuali, de la 1,2% în iulie. Acesta a fost cel mai scăzut nivel atins de inflaţie de la înregistrarea acestui tip de date, în 2001.
”Este şocant”, a declarat Frederik Ducrozet, analist la firma Pictet Wealth Management, scrie News.ro.
BCE a avertizat deja pieţele, în iunie, că se aşteaptă la o inflaţie scăzută în următorii doi ani. Banca a estimat la momentul respectiv că, în cel mai pesimist scenariu, inflaţia va accelera de la 0,2% în 2020 la 0,9% în 2022.
Estimarea este cu mult sub ţinta de inflaţie a BCE, de aproape 2% pe termen mediu.
”Dacă inflaţia va rămâne foarte scăzută, BCE ar putea decide în decembrie să extindă programul de achiziţii de active ca reacţie la criză”, a declarat Florian Hense, economist at Berenberg.
După datele de marţi referitoare la inflaţie, analiştii anticipează că BCE îşi va reduce estimările şi va modifica politica de stimulare, în următoarele luni.
”Datele de astăzi referitoare la inflaţie pun serios sub semnul întrebării scenariul de bază al BCE privind inflaţia şi estimările din iunie referitoare la inflaţie”, a afirmat într-o notă Christopher Dembik, director penru analize macroeconomice la Saxo Bank.
”Pun presiune pe BCE înaintea reuniunii din 10 septembrie şi vor obliga Consiliul Guvernatorilor să adopte o politică mai permisivă pentru a răspunde îngrijorării investitorilor legate de nivelul scăzut la inflaţiei pe o perioadă mai lungă”, a mai afirmat analistul.
Banca centrală urmează să îşi actualizeze estimările referitoare la inflaţie în septembrie.
Achizițiile de obligațiuni, metoda folosită de BCE de a injecta bani în piață
În urmă cu două luni, preşedintele BCE, Christine Lagarde, a dat asigurări că instituţia va menţine „mecanismul de siguranţă” al achiziţiilor sale masive de obligaţiuni cel puţin până în iunie 2021, pentru a sprijini redresarea economiei.
„Trebuie realmente să menţinem mecanismul de siguranţă şi condiţii foarte atractive, cel puţin până în iunie 2021”, a afirmat şeful BCE într-un interviu acordat publicaţiei franceze Le Courrier Cauchois.
Ca răspuns la cea mai mare contracţie a economiei din istoria recentă, BCE a început să cumpere mai cantităţi de obligaţiuni şi, de asemenea, plăteşte băncile pentru ca acestea să acorde credite, totul în încercarea de a salva economia blocului comunitar.
BCE şi-a confirmat disponibilitatea de a continua programul de achiziţii de titluri de stat (PEPP) atâta timp cât persistă efectele pandemiei. Acest plan de sprijinire a economiei în valoare totală de 1.350 miliarde euro ar urma să se întindă până în luna iunie 2021.
Programul de achiziții de pbogațiuni a fost lansat după criza financiară din 2008, fiind un mecanism folosit de BCE pentru a impulsiona redresarea economică și pentru a aduce pe teritoriu pozitiv inflația care înregistra de luni de zile valori negative.
În luna iunie, BCE a anunţat că se aşteaptă la o contracţie de 8,7% a Produsului Intern Brut al zonei euro în acest an, urmată de o relansare de 5,2% anul viitor şi un avans de 3,3% în 2022.
