Criza financiara a inceput in Statele Unite in anul 2008 si ulterior s-a mutant in zona euro. Intre 2008 si 2013, guvernele din Uniunea Europeana (UE) au cheltuit 661.000 de milioane de euro in recapitalizarea bancilor, adica 5% din PIB-ul UE. De recuperat au recuperat doar 147,000 milioane de euro, astfel incat soldul net este de 514 000 milioane de euro, aproximativ 4% din PIB ul UE. Mai precis, 1.000 de euro/ per locuitor UE.
Criza economica si financiara a demonstrat ca sistemul bancar european este vulnerabil. O problema aparuta la o banca poate contamina rapid alte institutii financiare, afectand deponentii, investitiile si economia in general. Prin urmare, UE si statele membre au luat masuri care vizeaza consolidarea mecanismelor de supraveghere a sectorului financiar.
Agenda europeana are in prezent doua masuri: cele care urmeaza sa fie aplicate si cele care urmeaza sa fie negociate
UE a impus „modelul Cipru”. In acest an se aplica mecanismul unic de salvare – bail in. Pana in acest an, salvarea bancilor insemna responsabilitatea autoritatilor nationale.
Romania si restul statelor membre ale Uniunii Europene au transpus Directiva 2014/59/UE. Noua schema prevede salvarea bancilor cu fonduri private, nu din bani publici. Masura apare dupa 8 ani de la izbucnirea crizei, cand o serie de banci au trebuit sa fie sprijinite din fonduri publice (bail-out).
Masura are scop principal protejarea contribuabililor
Mai precis, in noua prevedere UE nu toti oamenii vor trebui sa platesca salvarea unei institutii financiare, ci doar aceia care isi permit. Masura ii vizeaza si pe deponentii (companii) care detin un depozit negarantat, adica mai mare de 100.000 de euro in banca.
Adio bani pubici!
Spre exemplu, daca o banca va avea probleme financiare, pe viitor, aceasta va putea fi salvata cu ajutorul actionarilor, apoi al creditorilor si mai apoi, daca nu este suficient, cu banii din depozitele negarantate de peste 100.000 de euro.
Acum Europa negociaza crearea unui fond comun de garantare a depozitelor – EUROFOND – al treilea pilon al Uniunii Bancare.
Comisia Europeana a lansat in noiembrie un parcurs etapizat pana in 2024 aplicabil bancilor din zona euro care ar trebui sa contribuie la acest fond.
Dar Germania a declarat imediat ca nu este de acord si a avertizat ca este pregatita sa ia atitudine in fata Curtii Europene de Justitie, in cazul in care masura trece fara consimtamantul ei.
Surse comunitare citate de presa internationala au declarat ca aceasta este doar o pozitie de negociere si ca Berlinul este dispus sa cedeze.
Dupa cum se vede, Europa a facut pasi semnificativi in directia unui sistem bancar unificat – Uniunea Bancara – oferind statelor membre solutii in caz de criza si speranta ca vor fi evitate experiente tip „Cipru”, cu consecinte grave asupra economiei si populatiei. Ramane de vazut daca Germania merge pana la capat!
