Ciprul a acceptat o taxa fara precedent in UE asupra depozitelor bancare dupa ce Banca Centrala Europeana (BCE) a amenintat ca va impinge tara in default prin retragerea liniilor de finantare cu Laiki, a doua mare banca cipriota, potrivit presedintelui Nicos Anastasiades. „Ne-am intalnit cu decizii care fusesera deja luate”, a afirmat presedintele cipriot, potrivit Financial Times.
Amenintarea a fost formulata la intalnirea de vineri seara a ministrilor Finantelor din zona euro, care l-au determinat pe Michael Sarris, ministrul Finantelor din Cipru, sa impuna o taxa speciala de 9,9% asupra depozitelor bancare de peste 100.000 euro drept conditie cheie pentru acordul de finantare externa de 10 miliarde euro. Depozitele mai mici de 100.000 euro, pragul de garantare in UE, urmeaza sa fie taxate cu 6,75%.
Masura are rolul de a atrage 5,8 miliarde euro, bani care vor fi utilizati pentru recapitalizarea bancilor. Detinatorii de depozite afectati urmeaza sa primeasca drept compensatie actiuni la banci cu valoare echivalenta pierderii, odata ce sistemul bancar va fi recapitalizat, potrivit unui purtator de cuvant al Guvernului.
Anastasiades a aparat taxa speciala, afirmand ca Bank of Cyprus si Laiki Bank, cele mai mari banci din Cipru, s-ar fi prabusit imediat daca BCE ar fi oprit linia de finantare catre Laiki.
Liderul cipriot a afirmat ca Ciprul avea de ales intre „un scenariu catastrofal, cu faliment dezordonat, sau un scenariu cu o gestionare dureroasa, dar controlata a crizei”.
Astfel, „mii de intreprinderi mici si mijlocii si alte firme ar fi ajuns la faliment, sectorul serviciilor ar fi riscat colapsul total, cu o posibila iesire din zona euro”, urmata de o devalorizare cu cel putin 40% a lirei cipriote, odata readpotate, a spus presedintele.
Pe strazile Nicosiei s-au format sambata cozi de sute de persoane in fata sucursalelor bancare, in prima zi a unui weekend prelungit cu ocazia unei sarbatori nationale, care are loc luni. Sucursalele bancare erau inchise, iar bancomatele afisau lipsa de fonduri.
Autoritatile au precizat ca sumele aferente taxei au fost blocate imediat dupa adoptarea deciziei.
„Ne-au inselat, au spus ca nu s-ar atinge niciodata de depozite”, a spus Andreas Efthymiou, un sofer de taxi, care aminteste de promisiunea guvernului de a cauta alte variante pentru salvarea bancilor.
Christos Pappas, care lucreaza in domeniul serviciilor financiare, sustine ca a incercat sa-si transfere pe internet economiile imediat ce a aflat vestile, insa contul fusese deja blocat.
Partidul comunist din Cipru, Akel, care a incercat in toamna anului trecut sa blocheze negocierile cu BCE, dar a cedat la aceeasi amenintare cu falimentul Laiki, a denuntat acordul si a propus un referendum privind renuntarea la moneda euro.
Partidul Democrat (Diko), care l-a sustinut pe Anastasiades la alegerile prezidentiale din luna februarie, a cerut populatiei sa pastreze calmul, precizand ca Ciprul a fost „santajat” la sedinta Eurogroup.
Se estimeaza ca aproximativ jumatate din depozitele de 68 miliarde euro din sistemul bancar cipriot sunt controlate de entitati din Rusia, Grecia si Marea Britanie. Exista temeri ca detinatorii straini de depozite vor desfasura retrageri masive marti, odata cu redeschiderea bancilor.
„Toate persoanele vizate trebuie sa fie informate pentru a putea lua deciziile adecvate”, a declarat directorul general al Bank of Cyprus, Yannis Kypri, inaintea unei sedinte de urgenta a bancherilor ciprioti cu guvernatorul Panicos Demetriades.
Ministrul grec al Finantelor, Yannis Stournaras, a afirmat ca persoanele care au economii la sucursalele elene ale bancilor cipriote nu vor fi afectati. Retelele din Grecia ale Bank of Cyprus si Laiki (Popular) vor fi despartite de bancile mama si vor fi transferate catre o banca de stat din Grecia, probabil chiar marti.