Contractele dintre consumatori și bănci ar trebui să fie simplificate, iar acest lucru poate veni odată cu dezvoltarea digitalizării în banking. Cadrul legislativ românesc obligă părțile să încheie contracte voluminoase, cu clauze tehnice greu de înțeles. Mulți consumatori citesc contractele abia după ce întâmpină probleme în plata ratelor, iar alții aleg varianta costisitoare a instanțelor (pentru „darea în plată” sau „falimentul personal”), deși rezolvarea amiabilă în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) este gratuită pentru consumatori și durează, în medie, mai puțin de o lună.
Sunt doar câteva dintre temele dezbătute în al 4-lea episod din #PodcasturileCSALB, în care sunt invitați Alexandru Berea și Nela Petrișor, într-o discuție moderată de Gabriel Bălașu.
Alexandru Berea, director juridic BCR
„În unele state contractele dintre consumatori și bănci sunt redactate foarte simplu și ușor de înțeles datorită legislației care spune că dacă un articol este prevăzut de lege, el nu mai trebuie să fie preluat și în contract. În România asistăm la o tendință opusă: tot ceea ce prevede legea, trebuie să fie preluat în clauze contractuale, pentru că plecăm de la prezumția că omul de rând nu cunoaște legea. Astfel, contractele pe care le avem cu clienții noștri devin mult prea voluminoase și pot complica și mai mult situația consumatorilor care întâmpină probleme financiare. Cadrul legislativ trebuie să urmeze trendurile digitalizării și să adopte conceptul de <>, adică o simplificare a contractelor. Clientul, în momentul în care va avea informația structurată, mai clară și mai simplă, o va înțelege mult mai bine.”
Gabriel Bălașu, Euronews
„Procesele dintre clienți și bănci implică o serie de costuri: financiare, de timp, dar și de imagine. Aș vrea să ne referim la darea în plată a imobilului și la legea insolvenței persoanelor fizice. Cum apreciați aceste două măsuri legislative și de ce nu ar trebui să se ajungă acolo?
Alexandru Berea, director juridic BCR
„Aceste două instrumente, atât din perspectiva legală a dreptului de proprietate, cât și ca imagine, sunt două instrumente la care oamenii ar trebui să apeleze doar în situații extreme. Darea în plată înseamnă să renunți la un drept de proprietate, ca să scapi de creditul pentru achiziția acelei proprietăți. Practic, îți lași casa la care ai visat, ca să scapi de credit. Falimentul personal este o soluție brutală din perspectiva imaginii.
Darea în plată și falimentul personal, sunt două instrumente la care oamenii ar trebui să apeleze doar în situații extreme
Trebuie să te duci în fața instanței și să aduci argumente și probe pentru motivul din cauza căruia ai ajuns în situația de faliment personal. De prea puține ori explicația este una simplă, de tipul: nu mai am venituri! Trebuie să demonstrezi de ce nu mai ai venituri, ce s-a întâmplat? De ce n-ai făcut economii când aveai venituri? Care a fost grija ta față de familie ca să nu ajungi în această situație? Și nu văd de ce ai face acest efort și nu ai încerca întâi să chemi banca într-o procedură de conciliere, aici la CSALB. Mai ales că este gratuit pentru consumatori și durează foarte puțin.
Trebuie să ajungem la un rezultat satisfăcător atât pentru bancă, cât și pentru client
În materie de conciliere câștigul obținut este mai important decât cine are dreptate. Trebuie să ajungem la un rezultat satisfăcător atât pentru bancă, cât și pentru client. Este situația de win-win. Sistemul judiciar este win-lose. Adică o parte câștigă, cealaltă pierde. Noi le spunem consumatorilor care întâmpină probleme: Haideți, să găsim împreună o soluție! Pentru a face asta trebuie mai întâi să evităm pozițiile extreme, apoi să înțelegem ce vrea clientul ca să-și poată duce mai departe contractul, iar banca să poată obține rambursarea împrumutului acordat.”
Nela Petrișor, conciliator CSALB, fost judecator ÎCCJ, avocat
Orice procedură judiciară este una de lungă durată, în cadrul CSALB, hotărârea este motivată, redactată și comunicată în doar 25 de zile
„Celor care vor să apeleze la darea în plată sau să își declare falimentul le amintesc faptul că orice procedură judiciară este una de lungă durată, în timp ce persoanele care se află în dificultate financiară au nevoie de o soluție imediată. Soluția falimentului persoanelor fizice nu aduce o rezolvare rapidă din cauza mecanismelor judiciare specifice: hotărârile judecătorului pot fi atacate prin mai multe căi, poate exista inclusiv o lentoare în redactarea unei hotărâri. Ca să faceți o comparație, în cadrul CSALB, hotărârea este motivată, redactată și comunicată în doar 25 de zile, în medie. În ce instanță din România poți avea problema rezolvată atât de repede?
Adaptăm contract de credit la situația în care se află consumatorul, în acel moment
Am observat o preocupare constantă a BCR de a stinge litigiile din instanță, aici, în cadrul CSALB. Banca și-a sfătuit de foarte multe ori clienții să solicite instanței un termen pentru soluționarea amiabilă. Iar judecătorul are chiar obligația de a da părților posibilitatea să-și stingă litigiul amiabil. Atunci, consumatorii vin cu o cerere la Centrul nostru și încercăm o soluție obținută prin negociere cu banca. Adică o soluție prin care să adaptăm acel contract de credit la situația în care se află în acel moment consumatorul. Acestea sunt o parte din cazurile pe care le soluționăm.
Alte cereri vin de la o categorie nouă de consumatori. Sunt acele persoane care, probabil, au învățat lecțiile crizei financiare din 2009-2011, dar și ale pandemiei, iar acum vin în întâmpinarea unor situații care au potențialul de a se agrava. În cadrul negocierilor solicită, de exemplu, o restructurare a creditului pentru că anticipează o creștere a costurilor sau o scădere a veniturilor și nu vor să ajungă în situația de a nu-și mai putea plăti ratele.
Cei care rezolvă problema înainte de a deveni una gravă sunt cei care nu ajung în instanță, nu ajung să notifice băncii o situație de dezastru pe plan personal, ci sunt grijulii, atenți și cred că putem vorbi de un nou tipar de consumator. Sunt tot mai multe persoane responsabile, care se preocupă să înțeleagă mecanismul de creditare cu toate consecințele lui”, spune conciliatorul CSALB.
