Rezerva Federală a SUA (Fed) a majorat cu 0,25% rata dobânzii şi a indicat că ar putea opri alte majorări, dând astfel timp oficialilor pentru a evalua efectele negative ale recentelor turbulenţe din sectorul bancar şi a monitoriza evoluţia inflaţiei, transmite Reuters.
Miercuri, oficialii Fed au decis, în unanimitate, să majoreze rata dobânzii la un interval cuprins între 5% şi 5,25%, în linie cu estimările analiştilor. Este a zecea majorare consecutivă a dobânzii în SUA din martie 2022.
„Pentru a determina nivelul adecvat al politicii monetare, oficialii vor studia cum vor evolua în următoarele săptămâni şi luni economia, inflaţia şi pieţele financiare. Inflaţia rămâne la un nivel ridicat iar piaţa forţei de muncă creşte într-un ritm robust”, se arată în comunicatul Fed.
Analiştii apreciază că Fed nu garantează că nu va modifica dobânzile la următoarea şedinţă de politică monetară din iunie.
Creşterea economică rămâne modestă, dar „recentele evoluţii vor avea probabil ca rezultat o înăsprire a condiţiilor de creditare pentru gospodării şi companii, afectând activitatea economică, angajările, inflaţia”, se arată în comunicatul Fed.
În primul trimestru al acestui an, Produsul Intern Brut al SUA a crescut cu doar 0,3% comparativ cu ultimul trimestru din 2022 şi cu numai 1,1% în ritm anual iar probabilitatea unei recesiuni a crescut.
Mai important, fragilitatea anumitor bănci a redevenit un subiect de actualitate, odată cu prăbuşirea băncii regionale First Republic, care la finele săptămânii trecute a trebuit să fie cumpărată de JPMorgan Chase.
Băncile comerciale au de suferit de pe urma majorării dobânzii de referinţă, care stabileşte costul la care băncile se împrumută între ele. Acest cost a urcat în mai puţin de un an de la un interval cuprins între 0 şi 0,25% până la valori cuprinse între 4,75% şi 5% în prezent.
După Fed este rândul BCE să anunţe joi o nouă majorare a dobânzilor
Banca Centrală Europeană (BCE) ar urma să anunţe joi o nouă majorare a dobânzilor de referinţă, însă analiştii mizează pe o creştere mai modestă de data aceasta, ţinând cont de diminuarea timidă a inflaţiei de bază precum şi de creşterea economică slabă din zona euro, informează AFP.
După o serie de şase majorări de dobândă, cu câte 50 de puncte de bază, adoptate începând din luna iulie 2022, oficialii BCE estimează că nu s-au apropiat încă de sfârşitul ciclului de înăsprire a politicii monetare. „Nu a venit încă momentul să ne oprim din majorarea dobânzilor”, a avertizat, la finele lunii aprilie, economistul şef al BCE, Philip Lane.
Începând din luna iulie a anului trecut şi până acum, instituţia cu sediul la Frankfurt a majorat costul creditului cu 3,50 puncte procentuale, într-o campanie fără precedent de a înăspri condiţiile de creditare, în ideea de a controla explozia preţurilor de consum.
Chiar şi Banca centrală americană, care a demarat ciclul de înăsprire a politicii monetare mai devreme decât gardienii euro, nu a anunţat încă în mod oficial ca va lua o pauză de la majorarea dobânzilor. Rezerva Federală americană (Fed) a decis miercuri seara cea de a 10-a majorare consecutivă a costului creditului după luna martie 2022, cu un sfert de punct procentual.
La reuniunea de joi, 4 mai, cei 26 de membri ai Consiliului guvernatorilor BCE vor avea la dispoziţie noi date statistice pentru a decide care va fi amploarea noii majorări de dobândă.
Economiștii vorbesc despre o majorare modestă a dobânzilor de referinţă
Majoritatea economiştilor mizează pe o majorare a costului creditului cu 0,25 puncte procentuale, după una de 0,5 puncte decisă în luna martie. În acest caz, dobânda de referinţă ar fi majorată de la 3% până la 3,25%.
Prin scumpirea creditului, BCE vrea să frâneze cererea de credite imobiliare, credite de consum sau pentru investiţii din partea companiilor, ceea ce ar duce la o încetinire a ritmului de creştere a preţurilor.
Potrivit celor mai recente date statistice, rata anuală a inflaţiei în luna aprilie rămâne cu mult peste ţinta de 2% avut în vedere de BCE, mai mult a crescut cu 0,1 punte procentuale, până la 7%, după mai multe luni de scădere. În schimb, inflaţia de bază, care exclude preţurile volatile la energie şi alimente, a scăzut pentru prima dată în ultimul an, de la 5,7% până la 5,6%, potrivit Eurostat.
La aceasta se adaugă şi faptul că Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat o creştere slabă, de doar 0,1%, în primul trimestru, ceea ce dovedeşte vulnerabilitatea economiei zonei euro.
Toate aceste date justifică, în opinia analiştilor, o majorare limitată a dobânzilor dar nu o pauză în ciclul de înăsprire a politicii monetare. Economişti se aşteaptă ca BCE să continue să majoreze dobânzile până în vara acestui an, când costul creditului în zona euro va atinge un punct culminant cuprins între 3,50% şi 3,75%.
