François Bloch, CEO, BRD Groupe Société Générale, spune, în cadrul unui interviu acordat publicației online www.bankingnews.ro, că taxa pe active instituită de Guvernul de la București la finalul anului trecut și modificată apoi în prima parte a acestui an pune presiune pe planurile de dezvoltare ale instituției de credit. ”Înseamnă să punem pauză pe unele dintre planurile sau investițiile noastre”, a menționat oficialul băncii cu acționariat francez. François Bloch a mai precizat că se așteaptă ca piața creditelor acordate pe zona de retail să se plafoneze, în timp ce finanțarea corporate va cunoaște o creștere în ton cu economia.
- Cum a influențat taxa pe activele bancare rezultatele, activitatea și planurile de dezvoltare ale băncii în primele luni din 2019 și ce impact va avea la încheierea acestui an?
- Forma în care taxa pe active a fost adoptată în cele din urmă este mai ”ușoară” decât cea propusă inițial și credem – deși asta înseamnă să punem pauză pe unele dintre planurile sau investițiile noastre – că se potrivește mai bine posibilităților unui sistem bancar care încă își revine treptat dintr-o perioadă dificilă. Va avea un anumit impact asupra contului de profit și pierdere – așa cum am anunțat public, estimăm un impact de 67 milioane RON – și rămâne de văzut dacă banca poate compensa această taxă neprevăzută.
- Care sunt principalele provocari pentru activitatea de creditare în prezent și ce așteptări aveți pentru acest an? Cum se va derula anul 2019 din punctul de vedere al riscurilor luând în calcul toate noile reglementări care vizează industria bancară?
- Dacă privim lucrurile în context, vedem că piața bancară este supusă unei reglementări mai stricte – noul indice de îndatorare este un caz ilustrativ – vedem de asemnenea că piața creditelor, cel puțin pe partea retail, deși este încă în ușoară creștere, se apropie de o fază de platou. Pe de alta parte, ne asteptăm să vedem o evolutie pe piata corporate, în ton cu creșterea economiei. Dacă ne uităm la imaginea de ansamblu, vedem că sistemul bancar a rezolvat rând pe rând problemele sale de risc, în special cele legate de creditele neperformante, în ultimii trei sau patru ani. Cu toate acestea, și aproape simultan, toată lumea a văzut materializarea unui alt tip de risc: cel de reglementare. Trebuie să spun că ne-ar plăcea cu siguranță să avem o mai mare predictibilitate. Bankingul se bazează pe proiecții și investiții pe termen lung. Sistemul bancar este o infrastructură critică pentru economie, pe care se sprijină un întreg sistem de creare a bunăstării, la nivelul întregii societăți românești. Prin urmare, industria bancară merită să fie tratată ca un partener, într-un dialog normal. Măsurile legislative abrupte, luate fără să fie anunțate în prealabil și fără consultare, care schimbă în mod dramatic paradigmele de business – cum sunt impozitul pe active sau IRCC – nu fac bine nimănui. Un astfel de proces legislativ, atunci când este deconectat de sistemul bancar, generează riscuri noi care, pe termen lung, vor dezavantaja și clienții, și băncile lor. Cu toate acestea, factorii de decizie nu trebuie să uite, în contextul în care alte piețe financiare din România încă sunt în curs de dezvoltare, că băncile sunt singurii actori capabili să își asume finanțarea economiei românești, ca o responsabilitate pe care o vor păstra pentru următorii ani cel puţin.
- Ce măsuri sunt necesare pentru a putea vorbi despre investiții mai mari, despre intermediere financiară mai mare și despre costuri mai mici pentru creditare?
- Băncile românești sunt perfect aliniate în ceea ce privește produsele, serviciile și inovarea cu omoloagele lor occidentale – și, cu siguranță, asta înseamnă multe investiții. Nivelul de digitalizare este un pic mai mic în România, dar avem o masă critică de early adopters, precum și un ritm foarte rapid de creștere a utilizării internetului și a aplicațiilor bancare mobile. Acest lucru necesită disponibilitate, mobilitate și confort de 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, dar și siguranță și eficiență în materie de cost pentru publicul nostru. Și, cu siguranță, băncile vor continua să investească pentru a-și menține competitivitatea. În ceea ce privește intermedierea financiară, ea este în directă legătură cu populația bancarizată, pe de o parte, și cu un grad de educație economică și conștientizare financiară în creștere. Fiecare bancă are inițiative proprii în acest domeniu, dar sunt sigur că acestea vor avea un succes mai mare odată cu implicarea sistemului educațional oficial.
- În ce fel comentați îndemnul Guvernatorului Mugur Isărescu adresat industriei bancare de a încuraja economisirea și ce măsuri aveți în vedere pentru a da curs acestei solicitări?
- Banca Centrală este cea mai în măsură să evalueze nevoile economiei și să-și modeleze politicile în funcție de obiectivele pe care le urmărește. Urmărim în permanență piața, evaluând tendințele și nevoile clienților noștri și gestionând echilibrat activele și pasivele, pentru a asigura cea mai bună potrivire posibilă între scadențele depozitelor și duratele creditelor. În această direcție, acordăm remunerații superioare depozitelor la termen mai lung de un an. În plus, aș dori să atrag atenția asupra unui anumit produs capabil să genereze venituri superioare față de depozite – este vorba despre fondurile mutuale. Vedem unele evoluții spectaculoase pe această piață și, în ceea ce privește filiala noastră specializată, BRD Asset Management, activele administrate au crescut cu 25% de la începutul acestui an, cu o creștere de 50% a numărului de clienți. Este o alternativă, oferită de grupuri bancare universale diversificate, ca al nostru, care ar trebui să fie luată în considerare din ce în ce mai mult într-un mediu de dobânzi plin de provocări.
- Digitalizarea pare a fi principalul punct de pe agenda fiecărei instituții de credit din România. Cum abordează banca dumneavoastră acest deziderat, ce investiții alocă și care sunt principalele obiective vizate?
- Strategia noastră la BRD are în vedere o poziție în avangarda noilor tehnologii, și nu doar ca răspuns la tendințele de pe piață. Prin dezvoltarea unor parteneriate cu fintech-uri și prin utilizarea know-how-ului, flexibilității, vitezei de inovare și a încrederii publice de care acestea se bucură, putem crea soluții potrivite pentru clienții noștri. Prin aceste parteneriate, vorbim de o infuzie de competitivitate în sistemul bancar și de un pas important către „o singură piață bancară”. O piață financiară unică, fără bariere geografice, de reglementare sau lingvistice, care este, în plus, un obiectiv exprimat la nivelul Uniunii Europene. În acest context, după cum am anunțat, am început un program de dezvoltare pe 3 ani, pentru modernizarea modelului nostru de afaceri și creșterea, în acest fel, competitivității băncii. Programul este condus de patru obiective strategice, dintre care cel puțin două implică utilizarea tehnologiei: experiența clientului și performanța businessului. Abordarea noastră strategică urmărește transformarea într-o bancă orientată spre client, mai digitală și mai eficientă. Vizăm un model de afaceri omni-canal, care combină expertiza umană și eficiența digitală. Vrem să îmbunătățim timpul și calitatea proceselor. În ceea ce privește operațiunile, ne străduim să simplificăm organizarea și optimizarea proceselor pentru creșterea volumelor livrate și a calității lor. În IT, vom accelera procesul de digital readiness prin abordări inovatoare, deschise și agile. Am făcut deja câțiva pași: am inaugurat un Digital Hub care a lansat o serie de produse, dintre care unele sunt premiere pe piața românească. ContAll este primul agregator de conturi disponibil în România – și este un prim pas către open banking; am lansat, de asemenea, Instant Top Up, care ne include în grupul foarte mic de bănci care oferă acest tip de serviciu.
