BRD, instituția de credit care a mizat cel mai mult până acum pe creditele Prima Casă, se pregătește deja pentru finalul programului guvernamental, a declarat, într-un interviu acordat Revistei BankingNews, Gheorghe Marinel, Directorul General Adjunct responsabil de Divizia Comercial, Rețea și Marketing din cadrul băncii.
O discuție interesantă cu ocupantul celei de-a doua poziții, ca importanță, în BRD, ținând cont că aproape nicio întrebare nu a rămas fără răspuns.
Am vorbit despre noua strategie a BRD, după încercarea statului de a descuraja achiziția de locuințe vechi, despre parcursul creditării, nivelul neperformantelor, dar și despre creditarea IMM-urilor și ce ar avea de făcut managerii români ca să câștige încrederea băncilor.
– Cum a decurs primul semestru pentru BRD, pe partea de creditare și de economisire?
– Am să încep cu economisirea și voi face o comparație a evoluției BRD raportat la evoluția pieței. În primul semestru, pentru care avem date, depozitele sectorului neguvernamental au crescut cu 8,3%, 8,6% fiind creșterea pe segmentul persoane fizice, și 8,1% creșterea pe segmentul companii. În ceea ce privește BRD, noi am crescut în primul semestru cu 7% pe depozite persoane fizice, și pe segmentul de depozite pentru companii cu 6,5%. Evoluția e conformă strategiei noastre, în condițiile în care avem o lichiditate destul de ridicată, iar raportul credite-depozite este subunitar. Această lichiditate trebuie manageriată, așa încât să nu fie în exces. În ceea ce privește evoluția din primele şase luni, am observat, la nivel de piață, o creștere a depozitelor constituite de corporații. Așadar, companiile au cash, dar așteaptă să vadă ce se întâmplă în piață, ce face guvernul, dacă pot face investiții.
– Iar în ceea ce privește creditarea?
– Anul trecut și în primele luni ale anului 2017 am observat, în cazul persoanelor fizice, o efervescență în zona de investiții imobiliare, dar în special în orașele mari. În ceea ce privește creditele de consum, evoluția este mult mai accelerată, datorită creșterii salariilor care dă posibilitatea românilor să facă tot felul de achiziții. Pe partea de credite, în primul semestru piața a crescut cu 3,5% – pe segmentul de persoane fizice creșterea a fost cu 5,1%, iar pe segmentul companii a existat o majorare cu 2%, care reprezintă primul semn puternic de ameliorare a creditării. Avansul pe partea de persoane fizice s-a datorat în primul rând creditului de consum, pentru că alocarea plafoanelor de garanții prin programul Prima Casă a întârziat, anul acesta. Plafoanele au fost comunicate undeva pe la finele lunii martie. În cazul BRD, raportăm de regulă producția nouă, iar producția nouă de credite pentru persoane fizice a crescut cu 9,1%, ajutată de creditele de consum noi, care au crescut cu 14,2% în primul semestru față de aceeași perioadă a anului trecut. La finalul primului semestru am avut o majorare cu 6% pentru creditele acordate persoanelor fizice, pe sold, deși la nivel de piață soldul este flat, deoarece sunt bănci care nu reușesc să producă mai mult decât se rambursează sau decât volumul refinanțărilor. Așadar, la BRD soldul a crescut chiar dacă producția de credite imobiliare a scăzut.
– Cât reprezintă refinanțările în producția de credite noi?
– La creditele de nevoi personale vorbim de o pondere de circa 10-15%, incluzând aici refinanțări interne și externe. Iar pe segmentul imobiliar nivelul este foarte redus, dată fiind ponderea mare de credite Prima Casă din portofoliu, și faptul că acestea sunt împrumuturi care nu se refinanțează.
– Care este perioada medie de contractare a unui credit de nevoi personale la BRD?
– Un credit de consum are ca durată maximă 5 ani, dar durata medie de contractare este de 2,5 – 3 ani. Creditele de consum sunt unsecured și secured, sau, mai bine zis, home equity. În cazul acestora din urmă, clientul ia un credit și oferă casa drept garanție. Deși garantate, aceste credite s-au dovedit riscante în trecut, și am oprit vânzarea lor. Au fost cazuri de clienți care au preferat să dea casa și să rămână cu banii, mai ales în perioada de criză.
– Cât este ponderea creditelor de consum în total credite acordate persoanelor fizice?
– Vorbim de o pondere de circa 29-30%, restul fiind credite imobiliare.
Mulți debitori Prima Casă achită creditele înainte de scadență
– Legat de creditele imobiliare… Aveți o pondere de 70% a creditelor Prima Casă în totalul împrumuturilor pentru locuințe. Este vorba de finanțări acordate în special segmentului de populație tânără, considerat ceva mai vulnerabil. Vedeți vreun pericol dinspre preconizata creștere de dobândă interbancară?
– Periodic, departamentul de risc face diverse simulări, se fac teste de stres privind creșterea dobânzii. În opinia mea, nu există un risc foarte mare. Întotdeauna, în decizia de creditare, există un risc, dar încerci să-l minimizezi. Clienții care au luat credite Prima Casă sunt bun-platnici. Scoringul este riguros, iar când verificăm solvabilitatea unui client suntem atenți la locul de muncă, la vechimea în muncă și așa mai departe. Apoi, e vorba de valoarea creditului. La BRD, suma medie acordată printr-un credit Prima Casă este în jur de 38.000 de euro (180.000 de lei), deci nu vorbim de o valoare mare. Pe de altă parte și locuințele achiziționate sunt ușor de vândut, în cazul în care se întâmplă ceva. Să nu uităm că există și o asigurare în spatele acestor credite și garanția statului. Așa se face că împrumuturile neperformante din acest program sunt limitate ca număr.
Suntem un creditor important în program, dar ne vom schimba încet-încet strategia, deoarece, din semnalele date de guvernanți, reiese că Prima Casă va dispărea încet-încet. Din ce se observă, plafoanele au fost diminuate. Așa că am lansat în primăvară un produs similar cu Prima Casă, unde operăm cu aceeași marjă de câștig, de două puncte. În schimb, avansul este de circa 15-20%.
– După ce guvernanții au decis ca statul să garanteze numai 40% din creditele pentru locuințe vechi, a apărut și prima bancă din piață ce a majorat avansul. Îi veți urma exemplul?
– Noi nu vrem să mărim avansul, deoarece, în general, clienții care apelează la creditele Prima Casă au un nivel mediu de salariu. Atunci când trebuie să vină cu mai mulți bani, poate că vor căuta o locuință mai ieftină, or noi nu vrem să îi încorsetăm. Pe de altă parte, cei care vor să plătească un avans mai mare ca să scape mai repede de credit, o pot face.
– Există și logica inversă: dacă vrei să contractezi un credit, dar până acum nu ai reușit să pui niciun ban deoparte, cum vei reuși să plătești rata la bancă zeci de ani? Sunt voci care spun că un avans mai mare este și un mod de educare a clientului…
– Așa este, dar depinde cum gândește fiecare. Sunt clienți care se gândesc că depun un avans de 5% pentru a păstra o sumă pentru amenajarea locuinței. Mulți au suma necesară pentru un avans mai mare, dar vor să păstreze bani și pentru amenajare. Iar, din ce am observat în cazul clienților, majoritatea își propun, și reușesc, să ramburseze creditul mai repede. Așadar, în ceea ce privește avansul, nu ne propunem creșterea. În ceea ce privește alți parametri, cum ar fi gradul de îndatorare, da, aici facem ajustări. Este posibil să scădem gradul de îndatorare, așa încât să lăsăm clienților la dispoziție mai mulți bani. În această zonă se fac ajustări periodice ale produselor. Pe de altă parte, în cazul unei case vechi, contează valoarea pe care banca o ia în calcul. Dacă valoarea de garanție este la un anumit nivel, atunci ajustezi valoarea creditului. Avem un sistem de scoring care ia multe variabile în calcul.
– Deci, chiar dacă BRD nu a crescut avansul, e posibil ca debitorul să fie nevoit să vină cu mai mulți bani, pentru că nu primește suma solicitată…
– Când s-a aprobat noul plafon de garanții oferite de stat, s-au implementat noile condiții – garanția oferită pentru locuințele vechi este de 40%. Atunci când, ca bancă, am garanția de 40% pentru locuințe vechi, este clar că trebuie să îmi recalculez indicatorul loan to value. Noi luăm în calcul evaluarea unui evaluator indepedent, care trebuie să fie confirmată de evaluatorul nostru. În unele cazuri, acesta indică o valoare mai mică a garanției. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, există variabile în aplicația de scoring, din care, în final, reiese valoarea care se poate acorda debitorului. Iar acest loan to value poate fi mai mic decât valoarea creditului pe care îl cere. Și valoarea garanției statului se ia în calcul când modelează scoringul. Dacă locuința este veche, este posibil ca clientul să fie ușor „penalizat” la suma pe care o poate lua, pentru că și banca, în caz de default, trebuie să își recupereze banii.
– Până acum, în cazul puținelor credite neperformante din programul Prima Casă cum ați procedat pentru recuperarea creditului?
– Legislația este puțin neclară aici. În mod normal, Agenția Națională de Adminstrare Fiscală ar trebui să valorifice bunul și să despăgubească banca, instituția de credit primind totodată garanția de la stat, dar procedura nu este foarte clară. Puținele împrumuturi intrate în default au tot fost restructurate, clienții amânați la plată. Nu s-a ajuns practic la executare.
Majoritatea clienților care au notificat banca pe legea „dării în plată” erau deja în zona creditelor neperformante
– Ce pondere a creditelor neperformante aveți pe segmentul persoane fizice?
– În zona de persoane fizice, ponderea neperformantelor este foarte scăzută. Pe de o parte, pe segmentul imobiliar, având o pondere de 70% reprezentată de credite acordate prin programul Prima Casă, nu avem mai deloc probleme. În ceea ce privește creditele de consum, default rate-ul este de 4-5%, pe partea de producție nouă. Când spun producție nouă mă refer la jumătatea lui 2015, anul 2016 și ce s-a scurs până acum din 2017, deci după perioada vânzării de portofolii din 2013-2014. A fost o producție bună și datorită filtrelor care s-au pus la nivel de scoring, dar și filtrelor externe – verificările ce se fac în baza de date a Biroului de Credit și la ANAF.
– Ce se întâmplă cu notificările de dare în plată pe care le-ați acceptat?
– Am acceptat toate notificările care corespundeau legii, circa 300, deoarece eram obligați de lege, dar nu am ajuns în situația în care să stingem creditul în schimbul casei. Între timp a apărut sentința Curții Constituționale. Majoritatea clienților cu notificări erau deja în zona creditelor neperformante. Pentru acești clienți se pot negocia restructurări. Am înțeles cazurile sociale, când omul nu mai putea să plătească și acolo ne-am pus problema ce putem face. Dar când sunt clienți de rea-credință care nu doreau decât să recupereze ce au pierdut din scăderea pieței, nu am acceptat.
– Care a fost produsul vedetă pe segmentul retail în 2017?
– Nu mergem pe un produs vedetă. Trebuie să mergem încotro ne duce piața. E clar că cele mai multe vânzări sunt pe credite de consum. Pe de altă parte, vine din spate programul Prima Casă, după alocarea garanțiilor pentru 2017. Am promovat și cardul de credit, dar suntem ultimii care am venit cu acest produs în piață și este mai greu să pătrunzi în aceste condiții. Mă bazez mult și pe noul credit imobiliar pe care l-am lansat în primăvară, cel care vine să completeze oferta de credite imobiliare și să ne asigure o tranziție lină în cazul în care dispare programul Prima Casă.
Patronii sunt primii care trebuie să contribuie financiar în firmă, iar banca să fie un actor ce completează nevoia de bani
– Coordonați, în cadrul BRD, și creditarea microîntreprinderilor. Cei mai mulți bancheri recunoasc că IMM-urile au nevoie de credite, dar susțin că finanțarea acestui segment este extrem de periculoasă. Care este situația la BRD?
– Firmele mici ce intră în zona noastră de retail, respectiv companii cu cifra de afaceri de până la 1 milion de euro, sunt afaceri de familie, mici ferme etc. Aici ne confruntăm cu un fenomen general, ce este valabil și la scară ceva mai mare, la nivelul IMM-urilor: au un nivel de capitalizare foarte redus. Or, în mod normal, o firmă ar trebui să se adreseze unei bănci pentru a primi un credit cu care să crească, să se dezvolte. Ceea ce încă nu înțeleg patronii acestor firme este că banca vine ca un actor ce completează nevoia de bani a firmei; în primul rând, compania aparține patronilor, care trebuie să fie primii care să aducă un aport financiar. Or, asta se întâmplă încă destul de rar. Apoi, există și o problemă legată de management. Firmele care doresc finanțare trebuie să aibă un business plan pe baza căruia banca să le ofere banii, să demonstreze că au o afacere viabilă. Majoritatea solicită bani oferindu-se să pună garanție casa sau nu știu ce depozit. Or, pe bancă nu o interesează acele active, ci business-ul, deoarece banca nu își dorește să nu se recupereze creditul și să fie forțată să execute garanția, transformându-se în agenție imobiliară. Pe bancă o interesează să finanțeze un business care merge și poate returna creditul. Suntem destul de prudenți pe zona de companii mici, încercăm să mergem spre zonele care au potențial, spre firme din agricultură, cabinete medicale, de avocatură, firme de contabilitate și mai puțin spre zona de HoReCa, unde există și o zonă gri. Cu toate acestea, soldul creditelor acordate firmelor mici a crescut la noi anul acesta față de anul trecut.
– O zonă neexploatată de bănci o reprezintă mediul rural. Costurile de extindere spre rural ar fi mari, iar investiția ar fi cel mai probabil nerentabilă. Recent, o bancă mică anunța însă că vrea să crească tocmai exploatând zona rurală, pe care o va aborda cu costuri minime, prin agenți de teren. Deci, există și voci care susțin că se poate. Ce abordare are BRD, mai ales ținând cont că aveți una dintre cele mai mari rețele bancare?
– Ca bancă, am abordat zona rurală încă din 2007 – 2008 cu o tipologie aparte de agenții, foarte mici. E vorba de construcții metalice cu două posturi de lucru, dotate cu un bancomat etc. Aceste mini-agenții sunt destul de rentabile. Avem astfel de sucursale amplasate în comune de 5.000 – 7.000 de locuitori, dar și în comune mai mici, de 3.000 de locuitori, unde am luat în calcul şi împrejurimile de unde pot veni alţi utilizatori de servicii bancare. Costurile sunt destul de reduse – mă refer aici la chiria terenului, construcția. Problema mare este cu personalul, pentru că la sate nu găsești personal pe care să îl poți forma, în condițiile în care majoritatea tinerilor pleacă de la țară.
– Care vi se pare cea mai mare provocare ce vine din partea legislației? Sunt o serie de proiecte, preluări de directive, pe care le vom vedea intrând în vigoare anul viitor sau anii ce urmează…
– Una dintre cele mai mari provocări va fi implementarea Directivei 92, care va obliga băncile să ofere pachete de bază de servicii gratuite pentru clienții vulnerabili, deci pentru cei cu un salariu mediu pe economie. Deocamdată directiva nu a fost aprobată, dar aceste servicii vor trebui anii viitori să fie în oferta fiecărei bănci. De altfel, toate ofertele apărute recent, lansate de diverse bănci, care au anulat comisioanele de retragere de la bancomat, vin în întâmpinarea acestei directive. Și noi, ca și toate băncile, va trebui să ne adaptăm.
– Cum vedeți evoluând piața de creditare în 2017?
– Măsurile anunţate de Guvern, în special cele legate de creșteri de salarii, este clar că vor duce spre continuarea creșterii consumului, inclusiv prin creditul de nevoi personale. Rămâne de văzut dacă BNR va interveni pentru a limita creșterea creditării pentru persoane fizice, dacă simte că se încinge piața. Dar, deocamdată, semnalele dinspre BNR sunt că nu este cazul să intervină încă. Legat de creditele imobiliare, cred că evoluția va depinde foarte mult de ce se va întâmpla cu programul Prima Casă. Ceea ce se întâmplă deja este că băncile sunt din ce în ce mai atente la costuri. Vor încerca să reducă costurile când vine vorba de tranzacționare prin online banking și mobile banking. În ce privește împrumuturile, bătălia între bănci se va da pe creditarea online, în zona creditelor de consum. Cred că economia va continua să crească puternic, chiar dacă, poate, într-un ritm mai redus, dar va fi susținută puternic de consum, pentru că investiții mari nu s-au prea observat în ultimul timp. Este drept, sunt companii care fac investiții private, dar în principal folosind bani de la companiile mamă sau de la „bănci de casă”, pentru că vorbim de investiții străine. Prin urmare, nu cred că există un resort pentru creșterea creditelor corporate.
