Comisia Europeană a aprobat o „recapitalizare preventivă” de 5,4 miliarde de euro (6,1 miliarde de dolari) a celei mai vechi bănci din lume, Monte dei Paschi di Siena (MPS), ceea ce reprezintă de facto naționalizarea grupului italian, transmit DPA și Reuters.
Banca, cu sediul în Siena, înființată în 1472, a solicitat în decembrie ajutor de stat, deoarece nu a reușit să găsească un investitor privat important, dispus să participe la operațiunea destinată majorării capitalului. A patra bancă italiană trebuia să strângă o sumă totală de cinci miliarde de euro, prin vânzarea de acțiuni și schimbul de datorii pe acțiuni, în caz contrar riscând să fie închisă, o mutare care ar fi subminat încrederea în sectorul bancar din peninsulă.
„Am aprobat injecția de capital a autorităților de la Roma în MPS în conformitate cu reglementările UE, ceea ce va ajuta banca să-și îndeplinească necesitățile de capital în cazul în care condițiile economice se înrăutățesc în mod neașteptat”, a declarat comisarul european pentru concurență, Margrethe Vestager.
Ministrul italian al Economiei, Pier Carlo Padoan, a afirmat: „Decizia reprezintă un punct de cotitură pentru MPS și pentru sectorul bancar italian. În urma injecției de capital, banca va fi controlată în proporție de 70% de Guvernul de la Roma”.
Guvernul italian a dat asigurări că va acționa în conformitate cu reglementările UE, ceea ce înseamnă că unii deținători de bonduri Monte dei Paschi vor fi forțați să accepte pierderi, astfel încât contribuabilii să nu fie nevoiți să achite întreaga sumă necesară pentru salvarea Monte dei Paschi.
Padoan a declarat că MOS va vinde aproape în întregime stocul de credite neperformante, de peste 28 de miliarde de euro, până la mijlocul anului viitor.
Utilizarea fondurilor pentru sectorul bancar va înrăutăți și mai mult situația Italiei, țara cu cel mai ridicat nivel al datoriei publice din zona euro după Grecia. Cei 20 de miliarde de euro vor majora datoria țării la peste 134% din PIB. Suma totală alocată până acum de statul italian pentru salvarea băncilor depășește 20 de miliarde de euro.
Săptămâna trecută, Intesa Sanpaolo SpA a anunțat că achiziționarea activelor viabile ale celor două bănci care se confruntă cu probleme financiare — Veneto Banca și Popolare di Vicenza — ar putea duce la închiderea a aproximativ 600 de sucursale și renunțarea la aproximativ 3.900 de angajați, printr-un program de plecare voluntară.
Italia a închis cele două bănci venețiene într-o tranzacție care ar putea costa statul până la 17 miliarde de euro (19 miliarde de dolari), activele viabile urmând să ajungă la Intesa, cel mai mare grup bancar italian de retail.
Guvernul de la Roma va plăti Intesa 5,2 miliarde de euro (5,82 miliarde de dolari) pentru preluarea activelor viabile ale celor două bănci regionale.
Recent, ministrul Economiei, Pier Carlo Padoan, a anunțat că, pe lângă cele 5,2 miliarde de euro, statul va oferi Intesa garanții suplimentare de până la 12 miliarde de euro pentru acoperirea potențialelor pierderi provocate de creditele neperformante ale Veneto Banca și Popolare di Vicenza.
Banca Centrală Europeană a confirmat că cele două instituții financiare italiene vor fi închise și a apreciat că „în mod repetat Veneto Banca și Popolare di Vicenza au încălcat cerințele privind capitalul ale autorităților de supervizare”. De asemenea, BCE a informat că le-a acordat timp celor doi creditori să-și prezinte planurile de recapitalizare, dar aceștia nu au putut oferi soluții viabile.
Grupurile bancare italiene dețin aproape o treime din creditele neperformante, fiind pe primul loc în zona euro. Băncile din Germania dețin doar 2,6% din împrumuturile neplătite, în timp ce Grecia și Cipru aproape jumătate din totalul NPL, arată datele recente publicate de Autoritatea Bancară Europeană (EBA).
