Infiintarea unei uniuni bancare in uniunea monetara pentru o supraveghere mai stricta ar crea un avantaj competitiv institutiilor de credit straine fata de cele cu capital local, a afirmat un diplomat UE, dupa consultari la Bruxelles ale reprezentantilor statelor care nu sunt membre ale zonei euro. Pregatirile pentru intarirea supravgherii bancare in zona euro pune membrii UE care nu au adoptat moneda intr-o pozitie dificila, scrie EUobserver. Acestia vor o incheiere a crizei euro, dar nu vor sa sustina o Europa in doua viteze.
Ambasadorii la UE pentru Romania, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Suedia si Marea Britanie s-au intalnit luni seara la Bruxelles pentru a-si exprima ingrijorarea privind planurile Comisiei Europene pentru o uniune bancara. Comisia ar urma sa prezinte miercuri propuneri pentru suprvegherea sistemului bancar la nivelul intregii zone euro.
„Daca alegerea este intre o banca austriaca si una romaneasca, unde si-ar depune bunica dumneavoastra banii? In mod clar, sa ai in spate forta Mecanismului European de Stabilitate si a Germaniei creeaza un dezavantaj competitiv pentru bancile (cu capital, n.r.) local”, a declarat un diplomat UE pentru EUobserver, preluat de Mediafax.
Germania a impus conditia de a acorda Bancii Centrale Europene (BCE) ultimul cuvant referitor la bancile care trebuie sa se recapitalieze sau sa vanda active pentru a evita falimentul. In schimb, Berlinul a acceptat ca institutiile de credit cu probleme din zona euro sa aiba acces direct la Mecanismului European de Stabilitate.
Cele 10 state care nu sunt inca membre ale zonei euro au drept de veto in privinta planurilor de uniune bancara, intrucat acestea au nevoie de unanimitate in Consiliul Ministrilor pentru a fi adoptate.
Nicio tara nu vrea sa foloseasca optiunea nucleara de a bloca propunerile, intrucat acestea nu vor sa puna in pericol masurile de stabilizare a zonei euro, au declarat mai multi diplomati pentru Euobserver. Ingrijorarile statelor din afara uniunii monetare persista insa si vor trebui luate in seama pentru versiunea finala a planurilor.
Principala problema este asigurarea unor conditii egale pentru bancile din zona euro si cele din afara zonei euro. Pentru statele din Europa Centrala si de Est, unde 65% din sectorul bancar este detinut de institutii de credit din Austria, Germania, Franta si Italia, exista temerea ca masurile Comisiei ar conduce la o situatie de concurenta incorecta a marilor banci fata de cele cu capital local.
O alta problema a celor 10 state este ca tarile din afara zonei euro pot opta sa fie parte a uniunii bancare, dar nu vor avea reprezentare in consiliul guvernatorilor BCE, format numai din oficiali ai statelor euro.
Decizii luate de acest club pentru stabilizarea euro, precum o eventuala retragere de capital de la subsidiarele din Europa de Est pentru consolidarea pe pietele de origine, ar avea un impact negativ in tarile din afara zonei euro.
„Ar trebui sa avem cel putin rol de observator in consiliu daca acceptam toate limitarile uniunii bancar”, a spus diplomatul citat de EUobserver.
Apar, de asemenea, si semne de intrebare legate de directia in care conduce aceasta integrare mai stransa a zonei euro.
Dezbaterea privind formarea unui parlament sau a unei comisii speciale in Parlamentul European doar pentru zona euro este urmarita cu mare atentie de statele din afara uniunii monetare, intrucat ar consolida o Europa in doua viteze care deja se contureaza.
Pentru Marea Britanie, o zona euro mai puternica si mai unita reprezinta o problema si in privinta reglementarii bancare sau echilibrului de forte din cadrul Autoritatii Bancare Europene, autoritate cu sediul la Londra, care include toate cele 27 de state membre.
„Toate aceste lucruri arata cat de strans legati suntem si cat de greu este de gasit echilibrul adecvat intre cedarea de control national si dobandirea a ceva in schimb, mai ales cand tarile din afara zonei euro nu au un sprijin de rezerva precum Mecanismul European de Stabilitate”, a spus diplomatul.
Potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei, la sfarsitul anului trecut, cota de piata a bancilor cu capital majoritar privat romanesc era de 8,8% (inclusiv reteaua cooperatsita), in timp ce institutiile de credit cu capital de stat controlau 8,2%. Astfel, cota de piata a bancilor cu capital majoritar strain este de 83%.
