Spiritul antreprenorial trebuie încurajat mai amplu, este opinia BNR, în cel mai recent Raport asupra stabilităţii, din decembrie 2016. Aici regasim şi o analiză asupra companiilor, despre performanţa economică şi financiară, inclusiv gradul de îndatorare şi calitatea capitalurilor firmelor. BNR a identificat şi măsurile ce pot fi adoptate de autorităţi pentru a sprijini creşterea antreprenoriatul autohton.
În mod similar anilor anteriori, printre cele mai performante firme din punct de vedere al indicatorilor
financiari se numără:
i) companiile care activează în sectoare de producţie cu grad tehnologic mare (companiile din domeniile high-tech şi medium high-tech),
ii) firmele care prestează servicii cu aport sporit de inovaţie (knowledge-intensive services)
iii) companiile implicate în activitatea de comerţ exterior.
„Orientarea firmelor într-o măsură mai ridicată către domenii generatoare de valoare adăugată superioară, dar şi atragerea de noi investitori către aceste sectoare pot avea efecte pozitive sustenabilităţii tiparului de creştere economică”.
În funcție de domeniul de activitate, majoritatea sectoarelor economice au avut o dinamică pozitivă la nivel agregat, remarcându-se cu precădere sectoarele industrie prelucrătoare și construcții, care au înregistrat cele mai pronunțate creșteri ale profiturilor și ale indicatorilor de rentabilitate, comparativ cu anul precedent”, se arata in Raport.
„Deși în ultimii 20 de ani numărul de firme active din economie s-a dublat, comparațiilile europene ne arată că este necesară încurajarea mai puternică a inițiativei antreprenoriale. Numărul de firme la 1000 de locuitori în România rămâne la cel mai scăzut nivel din UE (22, în timp ce media în UE este de 43, în decembrie 2014, Grafic 2.5).
In cadrul raportului, BNR identificat şi măsurile ce pot fi adoptate de autorităti
„Autoritățile pot sprijini spiritul antreprenorial prin numeroase măsuri. În primul rând, politicile fiscal bugetare pot fi instrumente utile în acest sens, inclusiv pentru a discrimina pozitiv firmele care prin activitatea lor generează inovație și valoare adăugată ridicată.
În al doilea rând, autoritățile pot contribui la îmbunătățirea disciplinei financiare din economie printr-o mai mare diseminare a informațiilor privind companiile care au un comportament de plată neadecvat.
Nu în ultimul rând, o altă măsură care ar putea fi luată în considerare este amendarea Legii 31/1990 (art. 15324 şi art. 228) astfel încât să fie stipulat explicit instituţia/instituţiile statului care trebuie să acționeze ca ”persoană interesată” pentru impunerea cerinţei privind capitalizarea companiilor care au capitaluri sub pragul reglementat sau, în caz de nerespectare a prevederii legale, pentru dizolvarea acestor firme.
De asemenea, ar putea fi identificate măsuri aplicabile firmelor care nu respectă prevederile Legii 31/1990 cu privire la nivelul minim al capitalizării în sensul convertirii datoriilor către acționari în capitaluri.
Având în vedere capitalizarea redusă coroborată cu nivelul ridicat al creditelor acordate de acționari propriilor firme, această operaţiune economică ar putea avea multiple efecte benefice: ar îmbunătăți disciplina financiară în economie, ar reduce datoria externă a țării, concomitent cu o posibilă creştere a intrărilor de noi fluxuri de capital, altele decât cele de natura datoriei.„
Firmele private care au terminat cu profit anul 2015 au totalizat un rezultat net de 65,9 miliarde lei, (primele 100 de companii realizând aprox. 20 la sută din acesta), în timp ce pierderea agregată a firmelor private cu rezultat negativ a fost de 32,6 miliarde lei (primele 100 de companii cumulând aprox. 30 la sută din aceasta).
După dimensiune, sectorul IMM și-a majorat în anul 2015 profiturile nete de peste trei ori comparativ cu anul anterior, în timp ce în cazul corporațiilor rezultatul net a avut o creștere mai moderată (aproximativ 15 la sută), se mai precizează în Raportul BNR.
