Agenţia de rating Standard & Poor’s a reconfirmat vineri perspectiva stabilă a economiei româneşti şi calificativul BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală.
Potrivit S&P, ritmul de creştere al economiei româneşti va rămâne sub 4% în acest an, după care se va reduce în 2020-2021 din cauza încetinirii cererii externe, a reducerii ritmului de creştere a salariilor şi a unui mediu fiscal mai neutru, apreciază agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s, care a reconfirmat vineri ratingul de ţară al României la BBB- cu perspectiva stabilă.
„Ne aşteptăm ca expansiunea economiei româneşti să continue în 2019, cu o creştere de sub 4%, stimulată de consumul public şi privat. În 2020 însă, ciclul de creştere economică ar urma să se inverseze, iar avansul PIB se va diminua spre 3%-3,5% şi posibil chiar mai jos, pe măsură ce impulsul fiscal, creşterea salariilor şi cererea externă se vor reduce. Momentul în care va avea loc inversarea ciclului economic este dificil de prognozat, însă există riscul ca această inversare să aibă loc mai repede şi mai puternic decât prognozăm în prezent”, semnalează reprezentanţii S&P.
Aceştia subliniază una dintre presupunerile lor de bază este că Executivul va înăspri bugetul pentru a contracara majorările preconizate în cheltuielile cu pensiile în 2020 şi 2021, după alegerile parlamentare.
„De aceea, preconizăm în ceea ce priveşte contribuţia netă la creşterea PIB de pe urma măsurilor fiscale ca aceasta să fie doar una modest pozitivă în 2020 şi practic zero în 2021”, mai spun reprezentanţii agenţiei de rating.
S&P mai atrage atenţia că politica economică s-a stabilizat după revizuirea de către Guvern a Ordonanţei 114, în ceea ce priveşte o serie de taxe sectoriale, inclusiv o taxă pe activele din sectorul financiar, care în forma sa iniţială ar fi avut consecinţe negative pentru eficienţa politicii monetare, dar, cu toate acestea, coordonarea politicilor între autorităţi rămâne slabă, iar planificarea fiscală a fost „ad hoc şi reactivă”,
„Estimăm că deficitul fiscal al României va rămâne la aproximativ 3% din PIB în 2019 pe fondul creşterii solide a PIB-ului, a posibilităţii unor noi dividende din partea companiilor de stat şi a unor noi tăieri ale bugetelor de investiţii. Cu toate acestea, dezechilibrele bugetare se acumulează, cheltuielile pentru salarii şi pensii depăşind în prezent 80% din veniturile din taxe. O altă provocare structurală este nivelul redus al colectării taxelor în România, care este posibil să persiste, în pofida acţiunilor Guvernului în domeniul colectării TVA”, avertizează agenţia.
Potrivit acesteia, ţinând cont de alegerile ce urmează, deficitul bugetar se va majora uşor în 2020, spre 3,4% din PIB.
„România se pregăteşte de alegeri prezidenţiale în 2019 şi de alegeri locale şi parlamentare în 2020. Având în vedere acest lucru, ne aşteptăm ca deficitul guvernamental să se majoreze uşor la 3,4% din PIB în 2020. Credem că presiunile la adresa bugetului României vor persista până în 2022”, consideră analiştii S&P.
Ei menţionează că majorarea deficitului la 3,4% din PIB în 2020 va trebui rezolvată de viitorul Guvern.
„Ne aşteptăm ca ajustarea fiscală să includă renunţarea la unele dintre majorările de pensii preconizate în recent adoptata lege a pensiilor. În plus, deficitul mai mare al României ar putea determina Comisia Europeană să demareze o procedură de deficit excesiv în 2020, ceea ce ar facilita prudenţa fiscală. În cele din urmă, ajustarea fiscală ar putea conduce la reducerea consumului guvernamental şi la diminuarea creşterii economice”, mai notează S&P.
Agenţia de rating semnalează că deficitul de cont curent ar putea rămâne ridicat până în 2022, pe măsură ce consumul guvernamental şi cererea internă vor duce la importuri mai mari. Împreună cu încetinirea exporturilor, aceasta va face ca deficitele să depăşească 5% din PIB în perioada 2020-2021.
„Observăm că deficitul de cont curent este acoperit din ce în ce mai mult prin datorii.(…) Observăm o lipsă de investiţii străine greenfield, ceea ce sugerează că investitorii ar putea fi din ce în ce mai reticenţi având în vedere creşterea rapidă a salariilor, lipsa dezvoltării infrastructurii şi incertitudinile politice persistente. Din acest motiv ne aşteptăm ca datoria externă a României să continue să crească”, atrag atenţia reprezentanţii agenţiei.
