Invazia Ucrainei a evidențiat și mai mult gradul de dependență al Europei de aprovizionarea cu energie din Rusia precum și riscurile comerciale și geopolitice pe care le presupune acest statut.
La mai mult de o lună de la începutul războiului, piețele energetice din Europa se confruntă cu creșteri puternice ale prețurilor și, în timp ce nevoile de energie ale continentului par a fi satisfăcute în prezent, deficitele de aprovizionare rămân un risc major.
Pe termen foarte scurt, adică atât timp cât războiul din Ucraina continuă, atenția pare să se îndrepte către combustibilii fosili și energia nucleară pentru a face față crizei energetice actuale.
În acest proces, unele țări europene vor apela la centralele nucleare și pe combustibili fosili pe care le-au abandonat în trecut și le vor redeschide.
Cu toate acestea, pe termen mediu și lung, Occidentul, în special Europa, va face cu siguranță trecerea la energie regenerabilă.
În SUA, situația este puțin diferită; nevoia de a trece către energie verde nu este atât de ”arzătoare”, având un nivel de independență mai ridicat.
Consumul de gaz în SUA este satisfăcut de producția proprie, în timp ce țara importă petrol de la ”vecinul” din Nord (Canada).
Consecințele pe termen lung vor fi resimțite și în contextul dependenței europene de gazul rusesc.
Fluctuațiile globale ale prețului energiei ar putea întări, pe termen scurt, dependența de combustibilii fosili pentru încălzire, transport, industrie și generarea de electricitate – până când sursele și tehnologiile de decarbonizare, sursele regenerabile și stocarea energiei vor fi disponibile pe plan mai larg.
Europa se bazează pe Rusia pentru aproximativ 25% din consumul de petrol și peste 30% din consumul de gaz. Prețul țițeiului, al gazelor naturale și al altor mărfuri globale a crescut din cauza preocupărilor legate de aprovizionare în urma invaziei.
Un raport al Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă (IRENA) a estimat că 5,7 miliarde de dolari în investiții anuale sunt necesare până în 2030, pentru dezvoltarea capacităților de energie solară, eoliană și alte forme de energie curată pentru a se asigura că încălzirea globală nu depășește „pragurile periculoase”.
De asemenea, agenția a subliniat nevoia de a îmbunătăți eficiența energetică, de a crește electrificarea, de a capta emisiile de carbon și de a extinde utilizarea hidrogenului, printre măsurile mai ample necesare pentru limitarea creșterii temperaturilor.
Statisticile sunt interesante și ne indică accelerarea procesului de tranziție. În 2021, energia curată a produs mai multă energie electrică la nivel mondial decât cărbunele, energia solară și eoliană reprezentând cumulat peste 10% din producția globală pentru prima dată în istorie.
Creșterea față de anul 2020 a fost de doar 1%, potrivit studiului think tank-ului Ember.
Dar dacă rata medie de creștere, compusă pe 10 ani, de 20%, poate fi menținută până în 2030, pe plan global s-ar putea limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale (dinainte de 1900). Temperaturile au crescut deja cu cel puțin 1,1 C.
Producția de energie regenerabilă a accelerat pe măsură ce costurile au scăzut, proporția de energie electrică produsă de energia solară și eoliană anul trecut fiind dublă față de cea înregistrată când a fost semnat Acordul de la Paris privind schimbările climatice în 2016.
În 50 de țări, inclusiv China și Japonia pentru prima dată, energia solară și eoliană au propulsat creșterea energiei regenerabile, față de 43 de țări în 2020.
Europa a setat exemplul, în timp ce Orientul Mijlociu și Africa au înregistrat cele mai puține progrese ca regiune.
Sursele de energie curată, inclusiv energia solară, eoliană, hidroenergetică, nucleară și bioenergetică, au generat un total de 38% din volumul de electricitate pe plan mondial, anul trecut, în comparație cu energia generată de cărbune (36%).
Cel mai recent raport al Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) solicită o trecere imediată la energia regenerabilă și spune că lumea va trebui să capteze carbonul din atmosferă pentru a rămâne în marja de 1,5 grade Celsius de încălzire.
Această tensiune a stârnit îngrijorare în rândul activiștilor de mediu, care avertizează că mai multe exporturi de combustibili fosili vor însemna mai multe emisii pentru încălzirea climatică.
Dar unii experți în energie spun că acest moment prezintă și o oportunitate de a schimba cursul, subliniind că energia curată este crucială pentru securitatea națională.
Planul UE, numit REPowerEU, solicită eliminarea în timp a nevoii de combustibili fosili din Rusia, pe care îi înlocuiește cu hidrogen, biometan, precum și energie eoliană și solară.
De asemenea, solicită stabilirea unor măsuri de eficiență. În total, planul urmărește să reducă consumul total de gaze naturale în UE cu aproape o treime înainte de sfârșitul deceniului.
În urmă cu câteva săptămâni, Comisia Europeană a prezentat propuneri de reducere a dependenței UE de gazul rusesc cu două treimi înainte de sfârșitul anului, ca parte a unui plan de independență față de toți combustibilii fosili din Rusia „cu mult înainte de 2030”.
Sunt așteptate planuri mai detaliate până la sfârșitul lunii mai, dar esența este clară: „După invazia Ucrainei de către Rusia, argumentele pentru o tranziție rapidă la energie curată au devenit mai puternice și mai clare ca niciodată”.
În timp ce REPowerEU își dublează angajamentul pe termen mai lung al UE de a elimina treptat combustibilii fosili, există semne că războiul din Ucraina determină unele state europene să încetinească eliminarea treptată a carbonului pe termen scurt pentru a evita riscul unor deficite de aprovizionare în cazul în care alternative mai curate ar putea să nu fie disponibile la timp.
Germania este un bun exemplu al ambelor tipuri de schimbare. Statul a reconsiderat decizia de a închide ultimele trei centrale nucleare și pare că are în vedere o eliminare mai lentă decât era planificată a energiei pe bază de cărbune.
În același timp, a anunțat recent o accelerare a proiectelor de energie solară și are în vedere creșterea licitațiilor pentru proiecte de energie eoliană.
În plus, cea mai mare economie europeană promite 200 de miliarde de euro pentru programul Energiewende, care vizează eliminarea dependenței de Rusia.
Berlinul va cheltui sume masive până în 2026 pentru protecția climei, crearea de puncte de încărcare, dezvoltarea tehnologiilor pe bază de hidrogen și eliminarea suprataxelor regenerabile, dar stimulând în același timp și cheltuielile militare
Ministrul Economiei și Climei din Germania, Robert Habeck, a spus că „adevărata independență” în problemele energetice poate fi obținută doar cu sursele regenerabile, sugerând că planurile deja ambițioase ale guvernului de a face tranziția către surse regenerabile ar putea primi un impuls suplimentar din motive de securitate națională.
Ministrul de Finanțe german a redenumit energia eoliană și solară drept „energii ale libertății”, argumentând că guvernul nu ar trebui să „caute soluții din trecut, ci să meargă cât mai hotărât către viitor.
Și când vine vorba de România se fac mișcări menite să poziționeze țara în linie cu tendința generală a Europei de a trece către surse verzi de energie.
Astfel, Ministerul Energiei a declarat că a lansat o cerere de propuneri pentru proiecte de energie verde în valoare totală de 457,7 milioane de euro cu o cofinanțare din partea UE, în cadrul Planului Național de Recuperare și Reziliență (NRRP). Cererile pentru dezvoltarea de proiecte solare și eoliene pot fi depuse în perioada 31 martie – 31 mai.
Ministrul a declarat că ”implementarea proiectelor eligibile pentru finanțare în cadrul acestei scheme de ajutor are ca scop creșterea capacității instalate de producție a energiei electrice din energie eoliană și solară, cu sau fără spații integrate de depozitare, cu aproximativ 950 MW. Investițiile reprezintă soluția pe termen lung pentru asigurarea securității energetice a țării”.
