Un bucureștean are nevoie de 114 salarii medii pe economie pentru cumpărarea unui apartament cu două camere de 50 metri pătrați utili, potrivit unui comunicat al Coldwell Banker România.
”Indicele de accesibilitate a achiziționării unei locuințe noi în București a ajuns la un nou minim istoric, fiind necesare 114 salarii medii pe economie (sub 9,5 ani) pentru cumpărarea unui apartament nou cu două camere în Capitală (50 metri pătrați utili), față de 119 salarii medii (aproximativ 10 ani) în ianuarie 2016 și 395 de salarii medii (aproape 33 de ani) în ianuarie 2008”.
Indicele de accesibilitate a achiziționării unei locuințe noi este calculat în funcție de salariul mediu pe economie, prețurile medii pe metru pătrat și cursul de schimb leu — euro.
75% din totalul tranzacțiilor – finanțări Prima Casă
”Principala metodă de achiziție pe segmentul mass market este reprezentantă de finanțările Prima Casă, ponderea acestora fiind de aproximativ 75% din totalul tranzacțiilor. Proiectele încadrate pe acest segment livrează pe piață un stoc de locuințe accesibile din punct de vedere al prețurilor, care variază în medie între 700 și 950 de euro pe metru pătrat util, prețul reprezentând principalul factor de diferențiere, urmat îndeaproape de amplasament. Aproximativ 4.500 de unitățile care ar urma să fie finalizate în acest an pe piața rezidențială din Capitală și împrejurimi, sau 37% din ofertă, pot fi încadrate în categoria middle market, segment pe care prețurile medii de tranzacționare sunt cuprinse între 1.100 și 1.300 de euro pe metru pătrat util”, informează Coldwell Banker România.
Din 2014 încoace, diferența dintre timpul necesar pentru vânzarea unei case și cel pentru vânzarea unui apartament s-a majorat în mod vizibil, arată datele furnizate de platforma Analize Imobiliare. La nivelul Capitalei, spre exemplu, perioada de tranzacționare ajungea, în ultimul trimestru din 2016, la circa 77 de zile pentru un apartament și, respectiv, la aproximativ 150 de zile pentru o casă – nivel aproape dublu fată de perioada de boom imobiliar – 2008.
Potrivit statisticilor, cea mai propice perioadă pentru vânzarea unei locuințe (din punctul de vedere al factorului timp) este trimestrul al doilea din an. În T2 2016, spre exemplu, un apartament avea nevoie de puțin sub 60 de zile pentru a fi tranzacționat, iar o casă de 134 de zile.
Din perspectiva potențialilor cumpărători, un studiu realizat recent de Imobiliare.ro (asupra unui eșantion reprezentativ din județele București-Ilfov, Timiș, Cluj, Brașov, Constanța și Iași) relevă o tendință de majorare a timpului estimat pentru încheierea unei tranzacții. La finele lui 2016, majoritatea celor chestionați, respectiv o pondere de 47,4% (în creștere de la 43,5% în 2015), anticipau că-și vor rezolva nevoia imobiliară într-un interval mai mare de șase luni; de asemenea, clienții care se așteptau să cumpere o proprietate într-un interval de trei până la șase luni reprezentau 25% din total (în creștere de la 13,1%). Pe de altă parte, ponderea celor care declarau că au o nevoie imobiliară urgentă, pe care ar fi vrut să o îndeplinească în mai puțin de o lună, se situa la 12,2% (în scădere de la 19,7% în urmă cu un an). Totodată, cota clienților care estimau că vor încheia o tranzacție într-un interval de una până la trei luni de zile ajunsese la 15,4% (de la 23,7%).
Marja de negociere, sub 4% în marile orașe
La capitolul preț, statisticile relevă o tendință de apropiere între așteptările vânzătorilor și cele ale cumpărătorilor. Acest lucru este dovedit, printre altele, de faptul că marja de negociere este destul de redusă în momentul de față, cel puțin pe segmentul apartamentelor. Aceasta se situează sub nivelul de 4% în toate marile orașe analizate: 3,7% în București, 3,2% în Cluj-Napoca, 1,9% în Timișoara, 2% în Iași, 3,6% în Constanța și 2,9% în Brașov. Asta înseamnă că, pentru un apartament cu un preț cerut de 50.000 de euro, prețul final va fi „ajustat” cu o sumă cuprinsă între 950 și 1.850 de euro.
Prețul caselor continuă să crească
Datele Imobiliare.ro arată că, în primul trimestru din 2017, apartamentele disponibile spre vânzare la nivel național (noi și vechi) au continuat să se scumpească, însă într-o măsură mai redusă comparativ cu perioada similară a anului trecut – când piața era sub influența discuțiilor despre legea dării în plată.
După un avans de 1,1% consemnat în martie, de la 1.080 la 1.092 de euro pe metru pătrat, prețul mediu solicitat de vânzători s-a majorat, per ansamblu, cu 4% în primele trei luni ale acestui an (pornind de la nivelul de 1.050 de euro pe metru pătrat valabil la sfârșitul lui 2016).
Locuințele din Capitală s-au apreciat cu 1,4% în ultima lună (de la 1.159 la 1.175 de euro pe metru pătrat util). Suma medie cerută pentru un apartament vechi a rămas constantă, la 1.112 euro pe metru pătrat, însă unitățile locative din cadrul noilor ansambluri rezidențiale s-au scumpit cu 3%, de la 1.189 la 1.225 de euro pe metru pătrat. În primul trimestru din 2017 pretențiile vânzătorilor s-au majorat, per ansamblu, cu 3% (de la o medie de 1.141 de euro pe metru pătrat valabilă la finele anului trecut), în vreme ce, în perioada similară din 2016 avea loc o creștere de 3,3%.
În martie, prețul solicitat de vânzătorii pentru orasul Cluj s-a majorat cu doar 0,1%, de la 1.259 la 1.260 de euro pe metru pătrat; pe segmentul apartamentelor vechi a avut loc o creștere ușoară, în valoare de 0,2% (de la 1.312 la 1.315 euro pe metru pătrat), însă cele noi au cunoscut un avans de 1,7% (de la 1.176 la 1.196 de euro pe metru pătrat). În mod interesant, marja de scumpire consemnată pe parcursul primului trimestru pe piața clujeană se situează la doar 1% (pornind de la o valoare de 1.247 de euro pe metru pătrat), ceea ce reprezintă o diferență semnificativă față de saltul de 7,2% înregistrat în perioada similară din 2016.
