Criza financiară din 2008 a readus în atenția publică faptul că gestionarea riscurilor constituie un element deosebit de important în industria bancară, generând o funcție cheie în structurile de conducere ale băncilor. Întotdeauna, vom regăsi în echipele de top management bancheri care veghează asupra pericolelor ce pot influența activitatea instituțiilor de credit.
Practic, aceștia au rolul și datoria de a anticipa, preîntâmpina și administra riscurile care pot avea impact direct asupra băncilor. Revista BankingNews și-a propus să identifice, cu ajutorul opiniilor exprimate de specialiștii instituțiilor de credit, ce riscuri contribuie la alcătuirea costurilor de finanțare pe plan local și cum au evoluat aceste riscuri în ultimii ani. În fapt, analiza de față examinează cât adevăr există în percepția publică, potrivit căreia împrumuturile din România sunt mai scumpe decât în alte țări europene.
Nu de puține ori, în discursul politicienilor, al antreprenorilor sau al oamenilor simpli regăsim ideea că împrumuturile din România sunt mai scumpe decât în alte țări europene. ”Acuzația” este însoțită invariabil de mitul profitabilității excesive a industriei bancare, ceea ce dezvoltă automat un sentiment de antipatie la adresa băncilor.
Previzibil, pe baza acestei percepții, s-a construit și renumita taxă pe lăcomie instituită de Guvern la finalul anului 2018, care avea darul de a stigmatiza instituțiile de credit. Dincolo de tot acest folclor, de senzații și de aversiuni, este vital și primordial să înțelegem cum se manifestă corelația dintre riscuri și costuri pentru a avea o imagine clară asupra realității.
Ce riscuri contribuie la alcătuirea costurilor de finanțare în România, cum au evoluat aceste riscuri în ultimii ani și care sunt diferențele față de țările dezvoltate? Pornind de la răspunsurile acestor întrebări putem formula o concluzie despre cât adevăr există în reproșurile adresate băncilor în societatea românească.
Revista BankingNews a stat de vorbă cu bancheri care au în fișa postului gesionarea riscurilor. În cadrul analizei de față, punctele de vedere exprimate de Luminița Runcan (Banca Transilvania), Jérôme Yann Brun (BRD – Groupe Société Générale), Mircea Busuioceanu (Raiffeisen Bank), Cornelia Dumitrescu (Alpha Bank) și Codin Năstase (Patria Bank) oferă o nouă perspectivă asupra problematicii costurilor finanțării din România, atât de dezbătută pe plaiurile mioritice.
Luminița Runcan, Banca Transilvania: ”Împrumuturile din România, raportate la riscurile care se manifestă pe piaţa locală, nu sunt mai scumpe decât cele din alte ţări europene”
În ciuda tuturor provocărilor ce țin de riscurile care se manifestă la nivelul economiei românești, Luminița Runcan, Director General Adjunct, Chief Risk Officer (CRO), în cadrul Băncii Transilvania, se arată optimistă cu privire la evoluția creditării în 2019, manifestându-și credința că băncile vor depune eforturi în a creşte numărul şi volumul finanțărilor acordate clienţilor. Pe de altă parte, Luminița Runcan atrage atenția asupra faptului că orice exces ne poate duce mai aproape şi mai repede de o criză financiară. ”De aceea, la orice nivel, este important să lăsăm deciziile cu impact asupra mediului economic şi financiar în mâinile unor echipe de profesionişti care iau în considerare toate scenariile, iar prin mixul de măsuri adoptate pot balansa efectele unei posibile crize”, subliniază Directorul General Adjunct al Băncii Transilvania. În privința ideii că împrumuturile din România sunt mai scumpe decât în alte țări europene, Luminița Runcan a menționat că pentru a clarifica lucrurile este important să știm ce anume comparăm. ”Este evident că a face comparaţie între costul creditului în lei în România şi costul creditului în euro în Germania nu este corect. Avem valute diferite, inflaţie diferită, indicatori economici foarte diferiţi în defavoarea României, din păcate”, explică oficialul instituției de credit, cu sediul la Cluj-Napoca. (detalii aici)
Mircea Busuioceanu, Raiffeisen Bank: ”Pentru a putea discuta de credite mai ieftine, cel mai important aspect este să încurajăm disciplina la plată”
Marja mai mică pentru un credit solicitată de băncile din țările vest-europene este generată în principal de existența unor costuri de procesare mai mici a împrumutului – datorate infrastructurii pieței, unui risc de credit mai mic derivat dintr-un comportament mai bun de plată al clienților și de o performață mai bună a legislației legate de recuperarea creanțelor, subliniază Mircea Busuioceanu, Vicepreședinte Risc Raiffeisen Bank. În opinia sa, nu trebuie să uităm că în România, în ultimii ani, au fost foarte multe acțiuni care nu au contribuit pozitiv la întărirea disciplinei de plată a clienților. ”Au existat tot felul de inițiative legislative care au avut ca și efect amplificarea hazardului moral. Acest lucru nu are cum să ajute la dezideratul unei finanțări performante”, menționează Mircea Busuioceanu. (detalii aici)
Jérôme Yann Brun, BRD: ”Costul creditului include în mod indirect elemente cum ar fi nivelul inflației, incertitudinea economică, nesiguranța cadrului legal sau riscul de țară”
Jérôme Yann Brun, Director General Adjunct Riscuri în cadrul BRD – Groupe Société Générale, subliniază că nivelul inflației, incertitudinea economică, nesiguranța cadrului legal, riscul de țară, observarea pierderilor importante din trecut și lipsa unei viziuni economice optimiste pe termen mediu constituie elemente care sunt incluse în mod indirect în formula de stabilire a costului creditelor acordate de bănci. În opinia sa, nivelul costului creditului ar trebui apreciat în funcție de profitabilitatea băncilor pe termen lung. ”Costul riscului băncilor în Polonia, Slovacia sau Cehia a fost de departe mai mic decât cel din România după criza din 2008. Inflația din aceste țări este și ea mai mică decât cea din România, iar ratingurile lor externe sunt mai bune”, precizează Jérôme Yann Brun, explicând astfel de ce există percepția că împrumuturile din România sunt mai scumpe decât în alte țări europene. (detalii aici)
Cornelia Dumitrescu, Alpha Bank: ”Costul unui împrumut este determinat de o multitudine de factori, iar simpla comparație la un moment dat între două țări nu este relevantă”
Cornelia Dumitrescu, Vicepreședinte Executiv Risc în cadrul Alpha Bank, își exprimă speranța că principalul risc, reprezentat de cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar, cu implicații asupra solvabilității sectorului bancar, care a ajuns să fie perceput ca risc sistemic sever, să scadă în amplitudine și din mărimea importanței, astfel încât efectul negativ asupra creditării să se atenueze în acest an. În opinia sa, costul unui credit este determinat de o multitudine de factori, iar simpla comparație la un moment dat între două țări nu este relevantă. ”Pentru ca această comparație să fie relevantă, ar fi necesar ca cele două țări să fie în același moment al ciclului economic, percepția asupra riscului suveran să fie similară, piețele lor bancare să aibă un grad de concurență similar și o maturitate similară. Comparând sistemul bancar al României chiar și cu țările vecine, aceste condiții nu sunt îndeplinite”, menționează Cornelia Dumitrescu. (detalii aici)
Codin Năstase, Patria Bank: ”Anul 2019 aduce foarte multe necunoscute. Instabilitatea pe care o observăm, în mod cert va duce la o creștere a costurilor creditelor”
Codin Năstase, Director General Adjunct Divizia Risc Patria Bank, susține că o simplă raportare la diferența dintre valorile ROBOR și EURIBOR ne arată de ce costurile de finanțare sunt mai mari în țara noastră. ”Atâta vreme cât ROBOR-ul este mai mare decât EURIBOR-ul este clar că și costul este mai mare în România”, subliniază oficialul Patria Bank. Codin Năstase apreciază că debitorii și-au modificat comportamentul în raport cu riscurile unui credit, conștientizând importanța acestora. ”Cel mai bun exemplu este faptul că în 2018 a existat un apetit foarte mare pentru creditele cu dobândă fixă. Practic, clienții nu au mai vrut să își asume riscul potențial de a li se schimba rata de credit în funcție de evoluția dobânzii din piață. S-au schimbat și așteptările și percepția publicului din acest punct de vedere”, menționează Director General Adjunct al Patria Bank. (detalii aici)
