92% din oamenii de afaceri care au trecut printr-un eşec se retrag din antreprenoriat, considerând pierderea ca „o sentinţă pe viaţă”, potrivit studiului „Value of Failure”, finanţat de Comisia Europeană.
„Aproape jumătate dintre companiile româneşti cu impact real în economie se confruntă cu o stare de dificultate, tendinţă menţinută în ultimii patru ani”, arată studiul, care a fost realizat luând în calcul 640.000 societăţi. Dintre acestea, doar 3% au active totale de peste un milion de euro şi nu se află în insolvenţă.
De asemenea, o analiză de piaţă comandată de compania de consultanţă CTIR Group, arată că 69 din 100 de manageri pun dificultatea activităţii companiei pe seama conducerii defectuoase, neperformante, mai degrabă decât pe contextul economic (scăderea comenzilor, diminuarea numărului de clienţi, contractarea pieţelor).
Conform studiului „Value of Failure”, realizat cu ajutorul datelor Eurostat şi finanţat de Comisia Europeană, 92% dintre oamenii de afaceri care au trecut printr-un eşec renunţă la antreprenoriat, deşi, conform experţilor, se află în cel mai propice moment din punctul de vedere al experienţei şi au şanse mai mari de reuşită cu un nou business.
„În aceste condiţii, în care jumătate din companiile româneşti de impact se confruntă cu dificultăţi şi piaţa nu gerenează atât de mulţi antreprenori pe cât de mulţi eşuează, ne uităm pasiv la o mare pierdere pentru economia noastră. Societatea şi mediul de afaceri nu încurajează antreprenorul care nu a reuşit din prima, desi eşecul este categoric mai valoros decât pasivitatea”, a declarat Alexandru Tănase, asociat coordonator CITR.
Potrivit CITR, una dintre principalele cauze ale acestui fenomen e că eşecul e încă privit ca o sentinţă pe viaţă în România. „Antreprenorul e stigmatizat şi izolat imediat, în detrimentul unei susţineri în vederea redresării. În spaţiul comunitar însă, este privit ca o resursă uriaşă acel om de afaceri care, după ce a reuşit să depăşească un moment de dificultate, are puterea să pornească de la zero. Asta pentru că dobândeşte un avantaj competitiv odată cu capitalizarea lecţiilor trase din experienţa eşecului”, arată autorii studiului.
„Marea majoritate a celor care constată că nu le-a ieşit din prima din cauza propriilor greşeli se tem să mai mai încerce o dată, în loc să-şi capitalizeze resursa experienţei. E important ca societatea şi mediul de afaceri să sprijine antreprenorii cu experienţă şi să nu se grăbească în a le atribui eticheta eşecului. Din punctul nostru de vedere, dispariţia acestor oameni din business este o pierdere asemănătoare unui exod intelectual. Aceşti manageri au trecut prin transformări uimitoare în urma eşecurilor şi beneficiază de o experienţă bogată, care i-ar ajuta mult în viitor să nu repete greşelile şi să creeze business-uri sustenabile”, a mai spus Alexandru Tănase.
Pe de altă parte, un studiu Gallup arată că cel mai important ingredient în succesul unui antreprenor este perseverenţa. „Ceea ce diferenţiază liderii de succes este tocmai această capacitate de a fructifica lecţiile dintr-un eşec şi de a transforma criza într-o oportunitate de creştere. Eşti întotdeauna mai bogat după ce ai trecut printr-o criză şi înţelegi impactul acţiunilor tale”, afirmă preşedintele Institutului Dezvoltării Personale pentru Lideri, Cristina Gheorghe.
„Experienţa insolvenţei e un profesor cu vocaţie în acest sens. Antreprenorii trecuţi prin această procedură analizează mult mai corect riscurile, companiile lor au o rată de succes mai rapid şi sunt mai eficienţi: în 80% din cazuri, performanţele lor sunt mai bune decât ale managerilor precauţi”, se mai atată in studiu.
