La a treia ședință de politică monetară din 2023, Banca Centrală Europeană (BCE)
a majorat rata de dobândă de referință cu 25 puncte bază la 3,75%, pentru
contracararea presiunilor inflaționiste.
După decizia FED, și BCE a decis, joi, să majoreze dobânda de referinţă, în linie cu estimările analiştilor, şi a anunţat că din iulie nu va mai reinvesti banii din datoria scadentă în cadrul programului de achiziţiile de active (APP – asset purchase programme), de 3.200 miliarde de euro, transmite Reuters.
Începând cu data de 10 mai, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor creşte la 3,75%, 4% şi, respectiv, 3,25%.
BCE a semnalat perspectiva continuării ciclului monetar pe termen scurt.
Pentru a reduce inflaţia la ţinta de 2%, BCE a majorat agresiv dobânzile, cu 375 de puncte de bază, de la zero la mijlocul lui 2022. Este cel mai rapid ritm de înăsprire a politicii monetare a BCE, dar puţini analişti se aşteaptă ca majorările să continue dincolo de 2023, din cauza inflaţiei ridicate şi a creşterii salariilor.
Majorarea, joi, a dobânzii cu 25 puncte de bază, după trei creşteri consecutive cu 50 de puncte de bază, vine la doar o zi după datele care arată că în martie băncile au înăsprit accesul la creditare, chiar dacă cererea a scăzut considerabil, ceea ce a avut ca rezultat cel mai lent ritm de creştere a creditării către gospodării, începând din 2018. Aceste date indică faptul că majorarea dobânzilor începe să afecteze economia zonei euro iar politicile BCE restricţionează creşterea.
Totuşi, BCE nu a dat indicaţii privind viitoarele decizii de politică monetară. „Consiliul guvernatorilor BCE va continua să urmărească datele economice pentru a stabili nivelul adecvat şi durata restricţiilor. Deciziile de politică monetară vor continua să fie bazate pe evaluările privind perspectivele inflaţioniste, dinamicile inflaţiei de bază şi soliditatea transmiterii politicii monetare”, se arată în comunicatul BCE.
Şi Rezerva Federală a SUA (Fed) a decis miercuri seara cea de a 10-a majorare consecutivă a costului creditului după luna martie 2022, cu un sfert de punct procentual.
Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat o creştere slabă, de doar 0,1%, în primul trimestru, ceea ce dovedeşte vulnerabilitatea economiei zonei euro, susţin analiştii.
Potrivit unei estimări preliminare publicate marţi de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 7% în aprilie 2023, de la un nivel de 6,9% înregistrat în martie. Cifra anunţată de Eurostat este uşor peste estimările analiştilor, care mizau pe o stagnare a inflaţiei la 6,9%.
Pe de altă parte, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut în mod suprinzător până la 7,3% în aprilie, de la 7,5% în martie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
Toate aceste date justifică, în opinia analiştilor, o majorare limitată a dobânzilor dar nu o pauză în ciclul de înăsprire a politicii monetare. Economiştii se aşteaptă ca BCE să continue să majoreze dobânzile până în vara acestui an, când costul creditului în zona euro va atinge un punct culminant cuprins între 3,50% şi 3,75%.
