În semestrul 1 din 2023, România se afla printre țările UE cu a treia cea mai redusă rată de ocupare a populației de 15 – 64 ani, 63%, după Italia și Grecia și cu a douăsprezecea cea mai mare intensitate a muncii măsurată ca număr mediu al orelor lucrate de o persoană ocupată (Fig. 1), ce a corespuns cu 113 zile de câte 8 ore din cele 124 de zile lucrătoare ale semestrului.
În raport cu regiunea, intensitatea muncii din România este mai redusă cu aproape 10% față de Polonia, care are cea mai mare intensitate a muncii din UE, și cu 1,2% față de Cehia, dar mai mare cu 4,4% comparativ cu Ungaria. Reducerea semnificativă a ritmului anual PIB în semestrul 1 2023, față de ritmul anual din semestrul 1 2022, a afectat și dinamica ocupării.
Doar în România PIB a continuat să crească în semestrul 1 2023, deși cu un ritm anual mult încetinit comparativ cu cel din semestrul 1 2022 (1,7% față de 5,6%). În țările din regiune, PIB s-a contractat în semestrul 1 2023, după creșteri anuale semnificative în semestrul 1 2022: în Cehia cu 0,6% după creșterea de 4,2%, în Ungaria cu 1,8% după creșterea de 7,3%, în Polonia cu 0,8% după creșterea de 8%, iar în Germania, care este principalul partener comercial al regiunii, cu 0,3% după creșterea de 2,9% (Fig. 2). Impactul acestor evoluții asupra ocupării a fost diferit.
În România, încetinirea creșterii PIB a determinat reducerea numărului persoanelor ocupate și păstrarea numărului mediu de ore lucrate pe persoană ocupată (Fig. 3). În țările din regiune, unde PIB s-a contractat, numărul persoanelor ocupate a continuat să crească, cu excepția Ungariei unde a stagnat, iar numărul mediu de ore lucrate pe persoană ocupată s-a redus. În Germania, atât numărul de persoane ocupate cât și numărul mediu de ore lucrate a continuat să crească.
În România, numărul persoanelor ocupate a scăzut în servicii și industrie și a crescut în construcții și agricultură, contribuția negativă a primelor două sectoare la ritmul total al persoanelor ocupate depășind contribuția pozitivă a celorlalte două sectoare (Fig. 4). Reducerea populației ocupate în servicii, sector care a continuat să fie motorul de creștere PIB în ciuda tracțiunii mai reduse comparativ cu semestrul 1 2022, indică faptul că piața se așteaptă ca slăbiciunea cererii pentru servicii să persiste. În țările din regiune, populația ocupată din servicii a continuat să crească și a constituit principalul motor de creștere a populației ocupate.
Dinamica intensității muncii nu s-a modificat în România, numărul mediu de ore lucrate pe persoană ocupată s-a păstrat, ceea ce indică faptul că numărul total al orelor lucrate și numărul persoanelor ocupate a evoluat in tandem (Fig.5). În Cehia și Ungaria, intensitatea muncii a avut o tendință de creștere în perioada cu creștere economică alertă și o tendință de scădere în perioada de contracție economică. În Polonia și Germania, scăderea intensității muncii a avut loc încă din perioada de avânt economic indicând că piața a anticipat scăderea ce a urmat.
De ce în România, spre deosebire de celelalte țări din regiune, ajustarea ocupării se face mai degrabă pe partea extensivă, a numărului de persoane ocupate, și nu pe partea intensivă, a numărului mediu de ore lucrate pe persoană ocupată? Motivul principal este că piața muncii este mai relaxată decât în țările din regiune și astfel procesul de angajare/concediere este considerat mai puțin costisitor decât modificarea numărului de ore lucrate pe persoană ocupată, angajarea cu normă parțială și/sau cu contract temporar fiind prea puțin utilizată.
Pe de o parte, în semestrul 1 din 2023, rata șomajului standard și rata somajului extins (5,5%, 9,3%) s-au situat peste nivelul țărilor din regiune (2,5%, 6,5%) în Cehia, (2,7%, 4,8%) în Polonia, (4%, 5,9%) în Ungaria, (2,9%, 6,8%) în Germania (Fig. 6).
Pe de altă parte, ponderea în populația ocupată a celor cu normă parțială (3,6% față de 5,9% în Cehia, 5,6% în Polonia, 4,3% în Ungaria și 30,1% în Germania) și a celor cu contract temporar (1,4% față de 15% în Polonia, 5,8% în Cehia, 5,3% în Ungaria și 9,7% în Germania) a fost sistematic sub nivelul înregistrat în țările din regiune în ultimii 5 ani (Fig. 7).
Se poate, de asemenea, ca piața muncii din România să perceapă cauzele încetinirii PIB ca fiind de durată și din acest motiv o parte din populația ocupată ca fiind supradimensionată.
NOTĂ:
Acest raport, emis de Alpha Bank România, este oferit doar în scop informativ. Informațiile pe care le conține sunt întemeiate pe datele disponibile la o anumită dată și au fost obținute din surse considerate a fi de încredere, însă acuratețea/corectitudinea acestor informații nu poate fi verificată și/sau contestată de Alpha Bank România. Acest raport nu reprezintă un sfat, o recomandare, o ofertă sau o solicitare a unei oferte pentru orice fel de tranzacție. Raportul nu a fost conceput cu scopul utilizării în luarea deciziilor de investiții și nici cu scopul utilizării în prestarea unor servicii sau activități de investiții. Orice persoană care înțelege să folosească acest raport în luarea deciziilor de investiții, precum și în orice alt scop, își asumă în mod expres toate riscurile aferente. Raportul nu conține și nu este fundamentat pe date care ar putea fi considerate informații privilegiate conform prevederilor legale.
Alpha Bank România nu are nicio obligație să revizuiască acest raport sau să facă notificări în cazul în care orice informație conținută de acesta se modifică sau se constată ulterior a fi inexacta. Nicio garanție, expresă sau implicită, nu este oferită cu privire la acuratețea, completitudinea sau corectitudinea informațiilor și opiniilor conținute de acest raport sau adecvarea acestora pentru o anumită utilizare și nicio responsabilitate sau răspundere nu este acceptată de Alpha Bank România pentru orice daune directe sau indirecte care ar putea rezulta din utilizarea acestui raport sau a informațiilor pe care le conține, integral sau parțial. Orice reproducere sau republicare a acestui raport sau a unei părți a acestuia trebuie să menționeze Alpha Bank România ca sursă.
