Conform datelor revizuite publicate joi de Eurostat, PIB-ul zonei euro a înregistrat două trimestre consecutive de scădere cu 0,1%. Definiţia tehnică a recesiunii este două trimestre consecutive de contracţie a Produsului Intern Brut.
Oficiul european de statistică anunţa iniţial că economia zonei euro a stagnat (0%) în ultimul trimestru din 2022 comparativ cu trimestrul precedent şi a înregistrat o creştere de 0,1% în primul trimestru din 2023.
ING: Nu se resimte mediul recesional
Scăderea de 0,1% atât în trimestrul al patrulea din 2022, cât și în primul trimestru din acest an este minimă, iar piața muncii este atât de puternică încât este greu de argumentat că acesta este un mediu recesional, notează analiștii ING Bank.
Estimările preliminare ale Institutului Național de Statistică exprimă decelerarea PIB-ului României la 2,3% an/an în T1, pe fondul ajustărilor din sfera cererii interne. Se evidențiază divergența dintre accelerarea construcțiilor (sectorul intensiv în capital și forță de muncă a crescut în martie cu cel mai bun ritm din noiembrie) și ajustarea la nivelul producției industriale
Semne de întrebare pentru acest an
Această revizuire semnificativă se explică în primul rând prin noile date referitoare la evoluţia economiei germane, prima economie europeană, care arată că aceasta a intrat la rândul său în recesiune la începutul lui 2023, din cauza dificultăţilor înregistrate de sectorul industrial.
Iar aceste cifre ridică semne de întrebare cu privire la perspectivele pentru întregul an 2023. La mijlocul lunii mai, Comisia Europeană miza pe o creştere de 1,1% în 2023, pentru cele 20 de state care fac parte din zona euro.
Această cifră pare acum una „optimistă”, apreciază economistul ING, Charlotte de Montpellier, care prognozează o creştere de doar 0,5% pentru întregul an. „Începând din primăvară, toate datele au fost negative”, subliniază economistul, menţionând în special datele privind producţia industrială germană şi noile comenzi. Potrivit lui Charlotte de Montpellier, „economia europeană este într-o fază de stagnare şi a trecut cu greu iarna din cauza şocului energetic”. Chiar dacă cotaţiile la gaze şi petrol au scăzut în ultimele luni, explozia de anul trecut a preţurilor a avut un impact important asupra încrederii gospodăriilor care şi-au redus consumul.
Potrivit ING, aceste date alimentează ideea că activitatea din martie a fost foarte slabă, făcând improbabilă o revenire rapidă în trimestrul al doilea. Având în vedere că datele sondajului din luna mai sunt slabe în general, analiștii se așteaptă la o creștere modestă după cele două trimestre de recesiune.
Confuzia bântuie Europa. Politica monetară, tot mai importantă
În ansamblu, economistii spun ca economia zonei euro a revenit la confuzie, deoarece politica monetară începe să cântărească mai mult, cheltuielile post-pandemie se estompează iar criza energetică se profilează iar la orizont.
Economia europeană este afectată de asemenea de creşterea dobânzilor de referinţă de către Banca Centrală Europeană, care reduce cererea de credite şi frânează investiţiile, în special în sectorul imobiliar, antrenând o scădere a activităţii în construcţii.
Încetinirea economică constatată în SUA şi revenirea sub aşteptări în China afectează de asemenea exporturile europene.
