Criza financiară a impus băncilor începând cu anul 2009 un amplu proces de reconfigurare a rețelelor teritoriale, care firesc a venit la pachet cu un program dur de restructurare, mulți funcționari bancari pierzându-și locurile de muncă de la acel moment până în prezent. Optimizarea activității prin reducerea masivă a cheltuielilor a fost până la urmă principala țintă pe care au avut-o în vedere managerii instituțiilor de credit locale, pe fondul recesiunii economice, a reducerii accentuate a cererii de credite și a creșterii alarmante a ratei creditelor neperformante.
Alte elemente care au pus presiune pe bănci în perioada analizată sunt reprezentate de digitalizarea şi consolidarea sistemului bancar, care au dat amplitudine şi continuitate procesului de restructurare în industria de profil. De fapt, digitalizarea şi consolidarea constituie motivele pentru care încă vorbim despre restructurare chiar și la peste 10 ani de la debutul crizei financiare. Lucrurile se vor complica însă și mai mult, dacă avem în vedere efectele ordonanței lăcomiei, instituită de Guvern la finalul anului trecut, care prevede aplicarea unei taxe trimestriale pe activele bancare în funcţie de nivelul ROBOR. Practic, impozitarea suplimentară a băncilor forţează invariabil un nou val de concedieri de personal şi închideri de sucursale, care se va manifesta cel mai probabil începând cu acest an.
2.211 agenţii bancare au tras obloanele şi 17.885 de bancheri au ieşit din sistem în perioada 2008 – 2018
Cifrele care reies din analiza realizată de publicaţia online www.bankingnews.ro ne arată că reţeau teritorială a industriei bancare s-a diminuat cu o treime în intervalul 2008 – 2018, de la 6.552 de unităţi în decembrie 2008 până la 4.341 de unităţi în decembrie 2018, în timp ce personalul bancar s-a redus cu un sfert, de la 71.622 de angajaţi în decembrie 2008 până la 53.737 de angajaţi în decembrie 2018. Concluzia este una dureroasă: industria bancară a pierdut în 10 ani peste 2.200 de sucursale şi aproape 18.000 de angajaţi.
Așa cum am anticipat în titlul acestei analize, publicația online www.bankingnews.ro prezintă în continuare trei grafice care descriu cel mai bine efectele crizei financiare asupra instituțiilor de credit din țara noastră de-a lungul celor 10 ani: ”Evoluția numărului de agenții bancare”, ”Evoluția numărului de salariați din industria bancară” și ”Evoluția profitului industriei bancare”. În completarea acestor grafice, vom încerca să deslușim câteva dintre concluziile care se pot semnala.
Între 2010 și 2014, suferința sistemului a fost la cote maxime
Studiul asupra rezultatelor sistemului bancar relevă faptul că impactul major al crizei financiare a fost resimțit de băncile din România între anii 2010 – 2014, când industria în ansamblul ei a înregistrat cele mai proaste rezultate financiare, cu pierderi colosale (vezi anul 2014 când pierderile s-au apropiat de 5 miliarde de lei!).
În același interval, băncile au închis 833 de agenții și au renunțat la 9.021 de salariați. Ca să înțelegem proporțiile acestor cifre, trebuie să spunem ele reprezintă aproape 40% din totalul diminuării rețelelor teritoriale și puțin peste 50% din totalul procesului restructurării de personal.
2012, anul care aduce diminuări record ale rețelelor teritoriale și ale efectivelor de personal
Pe parcursul celor 10 ani ce fac obiectul analizei noastre, în cei mai mulți ani s-au închis aproximativ 200 de unități bancare (plus/minus), însă au existat și ani mai ”speciali”, când băncile au pus lacătul pe mult mai multe agenții. Este cazul anilor 2010 (- 288 de unități), 2012 (- 323 de unități) și 2015 (- 398 de unități). Dacă în cazul anului 2012 a contat enorm faptul că vorbeam deja despre al treilea an consecutiv în care industria bancară consemna pierderi, pentru 2015, recordul absolut în ceea ce privește închiderea de sucursale are la bază două explicații. Prima este reprezentată de panica creată de faptul că în 2014 se înregistrase cea mai dureroasă pierdere la nivelul sistemului, iar a doua explicație se bazează pe tranzacția de cumpărare a Volksbank de către Banca Transilvania, care s-a materializat prin procesul de integrare ce s-a derulat pe tot parcursul anului 2015. Acest proces a presupus bineînțeles renunțarea la cea mai mare parte a sucursalelor Volksbank (135 de unități). Graficul ”Evoluția numărului de agenții bancare” ne mai arată că anul 2011 a generat cel mai mic impact în ceea ce privește redimensionarea rețelei bancare, instituțiile de credit închizând numai 91 de unități, managerii instituțiilor de credit mizând probabil pe ideea că efectele recesiunii fuseseră estompate prin măsurile luate până atunci. N-a fost să fie așa! Dovada este faptul că anul următor închiderea de agenții se accelerează.
Dacă ne îndreptăm privirea către graficul ”Evoluția numărului de salariați din industria bancară”, putem observa câteva ”anomalii”, respectiv anii 2009 (- 3.724 de angajați), 2012 (- 4.003 de angajați ) și 2013 (- 3.157 de angajați) când au fost disponibilizați cei mai mulți funcționari bancari. În privința anului 2009, lucrurile sunt destul de clare: efectivele de personal ale băncilor deveniseră supradimensionate la nivelul anului 2008, când totul părea lapte și miere. În cazul anilor 2012 și 2013, evoluția poate fi explicată uitându-ne la rezultatele consemnate de industria bancară în acea perioadă. În restul anilor, restructurarea de personal s-a materializat prin concedierea unui număr cuprins între 1.000 și 2.000 de angajați. Excepție face anul 2017, când au ieșit din sistemul bancar numai 352 de salariați. Putem spune că lucrurile se așezaseră deja! Dar de ce totuși în 2018 procesul de restructurare și-a reluat cursul de creștere accelerată (- 1.307 de angajați)? Răspunsul este simplu: pe parcursul anului 2018 s-a derulat procesul de absorbție a Bancpost, care fusese cumpărată de Banca Transilvania în 2017.
Taxa pe lăcomie vine să toarne gaz pe foc într-o țară în care educația financiară și bancarizarea sunt la cele mai mici cote din Uniunea Europeană
Ordonanța 114 care instituie taxa pe activele bancare reprezintă un factor de presiune pe activitatea instituțiilor de credit, care se va manifesta în următoarea perioadă. Practic, este de așteptat ca tendința de scădere observată în cadrul celor trei grafice prezentate să fie accentuată de taxa pe lăcomie.
Previzibil, băncile ar putea închide din ce în ce mai multe sucursale și ar putea renunța la tot mai mulți angajați, iar profitul va deveni din nou o iluzie. Normalitatea creată pe parcursul celor 10 ani este zdruncinată tocmai în momentul în care optimizarea activității începuse să-și arate roadele. Cred că este de la sine subînțeles ce efect poate avea continuarea abruptă a procesului de reorganizare a sistemului bancar asupra societății și economiei în ansamblu.
Nu este bine deloc să ne raportăm la tot mai puține agenții bancare și la tot mai puțini funcționari bancari în slujba unei societăți în care educația financiară și incluziunea financiară sunt la cote alarmante. Mai ales în cazul românilor, unde se dovedește faptul că interacțiunea umană are un rol foarte important în relația bancă-client.
Numai cinci bănci dețin aproape 75% din rețeaua totală de agenții din România
Din totalul de 4.341 de unități bancare existente în România la finalul anului trecut, 3.208 aparțineau de 5 bănci universale, respectiv CEC Bank (1.022 de unități), BRD (723 de unități), BCR (508 de agenții și 22 de centre de afaceri), Banca Transilvania (500 de unități) și Raiffeisen Bank (433 de unități). În afară de aceste instituții de credit care se pot lăuda cu o prezență onorabilă în teritoriu, mai există numai trei bănci (ING Bank, UniCredit Bank și Alpha Bank) care beneficiază de un număr de agenții care să se apropie de pragul de 200 de unități.
Analizând situația fiecărei bănci în parte din cele mai mari 5 instituții, putem observa că în cei 10 ani cea mai accentuată redimensionare a rețelei a fost consemnată în cazul CEC Bank și BRD. Dacă CEC Bank a renunțat la 329 de unități, BRD a închis 207 agenții. Urmează BCR și Raiffeisen Bank, care au pus lacătul fiecare pe aproximativ 130 de unități din 2009 până în prezent. În privința Băncii Transilvania, lucrurile diferă un pic față de toate celelalte bănci. Practic, Banca Transilvania avea 516 unități bancare în 2009, rețea pe care a mărit-o în anii următori până la 550 la finalul lui 2014. Banca Transilvania a fost practic singura bancă din România care în acei ani și-a mărit rețeaua teritorială. Din 2015 până în prezent, Banca Transilvania devine pe rând proprietarul a două bănci – Volksbank (135 de unități) și Bancpost (aprox. 180 de unități la nivelul anului 2014) – și alege să opereze în teritoriu cu un total de 500 de agenții.
