Liderii statelor membre ale Uniunii Europene au decis, pentru prima dată, condiţionarea acordării fondurilor europene de respectarea principiilor democratice şi a statului de drept în acordul asupra măsurilor de relansare economică adoptat marţi dimineaţă la finalul unui summit extraordinar la Bruxelles, a anunţat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, potrivit AFP, citat de Agerpres.ro.
”Este prima dată în istoria Europei când bugetul este legat de obiective climatice şi de respectarea statului de drept pentru acordarea finanţărilor”, a afirmat Charles Michel în conferinţa de presă organizată după patru zile şi patru nopţi de negocieri dificile.
”Comisia Europeană a propus un instrument pentru a lua măsuri cu majoritate calificată în cazul încălcării statului de drept. A fost luat un angajament foarte clar pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii şi a controla mai strict fondurile europene”, a explicat, la rândul său, preşedinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen.
Ungaria şi Polonia sunt în colimatorul Bruxellesului după ce au adoptat măsuri considerate că subminează normele juridice şi valorile democratice europene.
Cele două ţări fac obiectul procedurii prevăzute de articolul 7 al Tratatului privind Uniunea Europeană, care oferă UE posibilitatea de a sancţiona un stat membru care nu respectă valorile fundamentale europene. Dar decizia trebuie să fie luată cu unanimitate, ceea ce neutralizează amplitudinea sa.
Înaintea summitului, a fost prezentată propunerea de a suspenda sau a reduce finanţările europene pentru ţările care nu respectă valorile europene.
Budapesta şi Varşovia ameninţaseră să se opună prin veto oricărei corelări între finanţare şi stat de drept, dar în cursul celei de-a patra nopţi de negocieri s-a conturat un proiect de acord, au indicat mai multe surse diplomatice europene.
Conform mecanismului avut în vedere, orice măsură ar trebui aprobată cu majoritate calificată dintre statele membre (cel puţin 55% dintre ţările UE, reprezentând minimum 65% din populaţia totală), ceea ce este mai dificil de realizat decât ceea ce propusese iniţial Comisia Europeană.
Media ungare apropiate guvernului premierului Viktor Orban au salutat acest compromis drept o ”mare victorie”.
Însă un purtător de cuvânt al cancelarului german nu a dorit să confirme afirmaţia că Angela Merkel ar fi promis să închidă procedura articolului 7 împotriva Ungariei în timpul preşedinţiei germane a Consiliului UE, care se încheie la 31 decembrie.
Viktor Orban a spus că a cerut să se ”pună capăt umilinţei” reprezentate de articolul 7. ”Preşedinţia germană a Consiliului UE a acceptat să permită avansarea acestui proces în limitele posibilităţilor sale”, a indicat purtătorul de cuvânt al guvernului german Steffen Seibert. ”Îi revine Ungariei să ia iniţiativa”, a precizat cancelaria germană.
Un veto al lui Orban ar fi pus sub semnul întrebării ansamblului negocierilor asupra planului de relansare, care va fi dotat cu o capacitate de 750 miliarde euro, susţinut de viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2021-2027, în valoare de 1.074 miliarde euro.
Lansarea procedurii articolului 7 contra Poloniei datează din decembrie 2017. În septembrie 2018, aceeaşi procedură a fost deschisă contra Ungariei, de această dată la iniţiativa Parlamentului European. Ambele proceduri sunt pentru moment suspendate până la reuniuni viitoare.
Citește despre acordul UE
