Acest scenariu poate deveni realitate doar dacă fondurile vor fi utilizate într-o manieră eficientă și în domenii care pot asigura o dezvoltare durabilă și pe termen lung, se arată într-o analiză a XTB România.
Așteptările foarte mari pot uneori pregăti dezamăgiri. Nu este cazul pachetului de susținere de trei sferturi de trilion de Euro discutat zilele acestea de liderii europeni. Conform datelor cele mai recente, România urmează să primească 79,9 miliarde euro (din care 63,1 miliarde euro în fonduri nerambursabile și 16,7 miliarde euro în credite), o sumă importantă care ar putea oferi un impuls puternic economiei afectate de pandemie. Totuși, acest scenariu poate deveni realitate doar dacă fondurile vor fi utilizate într-o manieră eficientă și în domenii care pot asigura o dezvoltare durabilă și pe termen lung, se arată într-o analiză a XTB România, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume.
Summitul Uniunii Europene reprezintă un eveniment cheie pentru perspectiva de redresare economică europeană, dar și pentru dinamica încrederii investitorilor. În centrul negocierilor se află pachetul propus ce se ridică la 1.820 miliarde de euro, care se divizează în bugetul comunitar pe 7 ani și planul de redresare economică al UE.
„În total, volumul angajării bugetare ar ajunge la aproximativ 13% din PIB-ul UE din 2019 (și un procentaj superior raportat la cifra din 2020, având în vedere scăderile estimate). Deși cifra alocărilor nerambursabile nu a fost încă stabilită definitiv, o valoare de puțin sub 400 de mld. Euro, mai redusă decât dorințele unor state mai ales din zona de ”miazăzi” a continentului, reprezintă totuși un compromis rezonabil, dificil de întrezărit acum chiar și numai o jumătate de an, și mai ales în afara unui catalizator precum situația neobișnuită a acestei perioade. Deschiderea arătată de Germania și disponibilitatea spre negociere a grupului „frugal” îndreptățesc speranțe ale unui progres, fără îndoială, de natură istorică”, explică Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
„Nu este vorba doar despre solidaritate în termeni abstracți, ci despre o realitate a unor transferuri de resurse necesare pentru echilibrarea unor disparități în creștere. Pe de altă parte, ca de fiecare dată, implementarea și mecanismele de control vor fi esențiale pentru un rezultat optim. Economia reală europeană ar beneficia notabil, „salvând” câteva puncte procentuale de PIB cumulat, dacă agregăm rezultatele pe parcursul mai multor ani. O economie europeană puternică ar ajuta, prin canale multiple, și economia României, fără a pune la socoteală și canalul cel mai important: fondurile care vor fi direct accesibile. Deși este posibil ca valoarea acestora să fie diferită (în orice sens) de cifrele anunțate anterior, impactul net asupra economiei va depinde de variabile precum sectoarele preferate, eficiența de implementare și abilitatea de a genera valoare adăugată pe termen lung”, mai spune analistul.
„În privința piețelor financiare, este posibil ca, atât pentru burse cât și pentru moneda unică europeană, o bună parte din speranțe să fie deja reflectate în cotații, deși se poate imagina ca un impact pozitiv inițial să poată fi ”deblocat”, mai ales dacă valoarea granturilor ar depăși 400 de mld. de Euro. Pe termen lung, bursele ar fi sprijinite în raport cu scenariul în care proiectul de finanțare nu ar fi dus la bun sfârșit, în timp ce moneda unică europeană ar primi argumente suplimentare în raport cu dolarul american, lira sterlină sau francul elvețian. Cum în vizorul investitorilor se află, însă, și o serie de alte teme legate de sănătate, economie sau relații internaționale, planul nu poate, de unul singur, să asigure un parcurs favorabil monedei unice în a doua jumătate a anului, reușind totuși să sporească probabilitatea unor tendințe favorabile ale Euro/dolar în această toamnă”, adaugă Claudiu Cazacu.
„Până în acest moment, discuțiile au subliniat discrepanțele ample dintre cele două tabere: statele inițiatoare ale proiectului, printre care Germania și Franța, și așa-zisele țări frugale, Austria, Olanda, Suedia, Danemarca. Principalul punct de dezacord dintre cele două a fost legat de ponderea din pachetul de 750 de miliarde de euro care trebuie acordat sub formă de subvenții și cât poate fi acordat sub formă de împrumuturi. Astfel, grupul celor patru sugerau mai degrabă un plan de 700 de miliarde de euro, cu un raport de 50 – 50 între subvenții și credite. Pe de altă parte, Comisia Europeană a propus iniţial un pachet de 750 de miliarde euro, dintre care 500 miliarde euro sub formă de fonduri nerambursabile şi 250 miliarde euro în credite. Se pare totuși, că un punct comun ar putea fi atins la un nivel de 390 de miliarde de euro în granturi și 360 de milioane sub formă de împrumuturi”, explică, la rândul său, Radu Puiu, Analist în cadrul XTB România.
Condițiile de acordare ale acestor fonduri reprezintă un alt aspect important. Astfel, există state ce doresc o abordare mai lejeră, oferind mai multă libertate organelor de decizie la nivel național, în timp ce alte state doresc un control foarte strict din partea Consiliului sau Comisiei Europene.
În plus, pentru acordarea acestor fonduri, foarte multe state membre solicită o legătură strânsă cu verificarea statului de drept. Acesta este un nou punct sensibil pentru două state din Europa de Est, Polonia și Ungaria, care și-au exprimat opoziția față de această propunere, existând dubii cu privire la respectarea acestor standarde.
„În pofida faptului că este cea mai lungă negociere din istoria Uniunii, această caracteristică nu reprezintă neapărat un punct negativ, ci indică faptul că, deși există numeroase puncte de neînțelegere, oficialii statelor sunt deschiși să ajungă la un acord, conștientizând importanța unui astfel de pachet complex de stimulente pentru redresarea economică a celor mai afectate state europene. Astfel, o recuperare rapidă va alimenta și performanța agregată la nivel comunitar”, subliniază Radu Puiu.
Cele 4 zile și 4 nopți de discuții aprinse nu au fost în zadar, consensul fiind atins cu o distribuție de 390 de miliarde sub formă de granturi și 360 de miliarde sub formă de împrumuturi cu dobândă scăzută. Pentru a accesa aceste fonduri, statele membre vor trebui, de asemenea, să elaboreze planuri care să descrie modul în care vor investi resursele. Așa-numitele planuri de reformă și recuperare vor trebui să fie aprobate de restul statelor europene, cu o majoritate calificată și nu cu unanimitate, așa cum au insistat reprezentanții Olandei.
„La nivelul piețelor, anunțul unui acord a determinat un val clar de optimism pe piețele europene, indicele german DAX reușind să revină în teritoriul pozitiv în comparație cu nivelul de la începutul anului. În plus, moneda unică europeană continuă să se mențină în zona maximelor ultimelor 4 luni în raport cu dolarul american. Pe lângă importanța pe care o au fondurile în procesul de redresare economică, acordul reprezintă o victorie și pentru comunitatea europeană. Criza actuală a pus la îndoială stabilitatea Uniunii și a oferit încredere mișcărilor și vocilor antieuropene, fapt ce a dus la crearea de tensiuni legate de viitorul Zonei Euro. Acest acord a demonstrat că în ciuda opiniilor contrare, interesul comunitar primează și statele membre au arătat o atitudine deschisă și dispusă să facă compromisuri pentru atingerea unui țel comun. Acest element ar putea să reprezinte un factor pozitiv pentru piețe pe termen scurt, chiar dacă scenariul unui acord a fost deja inclus în mare parte în preț”, explică analistul XTB.
