Economia globală se confruntă cu o încetinire amplă și mai bruscă decât se preconiza, dar și cu o inflație mai mare. FMI estimează că economia globală va încetini de la 6,0% în 2021 la 3,2% în 2022 și 2,7% în 2023.
Pe măsură ce războiul declanșat de Rusia în Ucraina afectează economiile Europei, ritmul de creștere economică încetinește pe tot continentul, iar inflația nu dă semne de scădere, scrie Alfred Kamer, directorul diviziei europene a FMI.
Economiile avansate ale Europei vor crește cu doar 0,6% anul viitor, în timp ce economiile emergente (excluzând Turcia și țările aflate în conflict, Belarus, Rusia, Ucraina) se vor majora cu 1,7%, conform analizei World Economic Outlook, FMI.
Aceaste predicții sunt în scădere cu 0,7 puncte procentuale și, respectiv, 1,1 puncte procentuale, față de proiecțiile din iulie.
FMI. Croația, Polonia și România se vor confrunta cu recesiunea tehnică
Potrivit raportului din luna octombrie, în această iarnă, mai mult de jumătate dintre țările din zona euro vor trece prin recesiune tehnică (cel puțin două trimestre consecutive de producție în scădere). În unele țări, producția va scădea, în medie, cu aproximativ 1,5%. Croația, Polonia și România vor experimenta recesiuni tehnice, cu o scădere medie a producției de peste 3%, arată analiza.
Costurile războiului pentru Europa
În 2023, producția și veniturile Europei vor fi cu aproape jumătate de trilion de euro mai mici în comparație cu previziunile FMI de dinainte de război – o ilustrare clară a pierderilor economice grave ale continentului în urma războiului. Și, deși se estimează că inflația va scădea anul viitor, aceasta va rămâne semnificativ peste țintele BCE, situându-se pentru economiile europene avansate și emergente la aproximativ 6% și, respectiv, 12%.
De altfel, un scenariu pesimist vorbește despre o întrerupere completă a fluxurilor de gaz rusești în Europa, iar combinată cu temperaturi scăzute pe timpul iernii, ar duce la penurie și la distribuția raționalizată a gazelor naturale, precum și la scăderi ale PIB-ului cu până la 3% în unele țări din Europa Centrală și de Est. Mai mult, ar putea duce la o nouă perioadă de inflație ridicată pe tot continentul.
Chiar și fără noi întreruperi în aprovizionarea cu energie, inflația va rămâne ridicată pentru mai mult timp. Cea mai mare parte din creșterea inflației de până acum este determinată de prețurile ridicate ale mărfurilor – în primul rând energie, dar și alimente, în special în Balcanii de Vest. Deși aceste prețuri ar putea rămâne ridicate pentru o perioadă de timp, există speranța că vor înceta să crească și, prin urmare, vom avea o scădere constantă a inflației pe tot parcursul anului 2023.
Europa asista la modificarea procesului inflaționist
Cea mai recentă analiză FMI arată că pandemia și războiul Rusiei din Ucraina ar fi putut modifica în mod fundamental procesul inflaționist din Europa, iar creșterea fluxurilor de bani și deficitul de forță de muncă au contribuit, în mare măsură, la creșterea ratei inflației. Acest lucru indică faptul că este posibil să existe mai puțină relaxare economică și, prin urmare, mai multe presiuni inflaționiste subsecvente decât se apreciază de obicei în întreaga Europa.
Ce se poate face
Factorii europeni responsabili cu trasarea politicilor se confruntă cu alegeri dificile, deoarece au de înfruntat o combinație toxică de creștere economică slabă și inflație ridicată care s-ar putea agrava. Pe scurt, ar trebui să urmeze politici macroeconomice mai stricte pentru a reduce inflația, ajutând în același timp gospodăriile vulnerabile și companiile viabile să facă față crizei energetice.
Băncile centrale ar trebui să continue să majoreze ratele de politică monetară, spune oficialul FMI. Ratele reale ale dobânzilor rămân, în general, acomodative, însă inflația este încă expusă riscului de creștere. Astfel că economiile avansate, inclusiv cele din zona euro, vor avea nevoie de o politică monetară strictă în 2023, mai arată analiza FMI.
