România intră în 2026 cu presiuni ridicate pe finanțare și cu un deficit încă mare, dar în scădere, în timp ce perspectiva relaxării monetare capătă contur odată cu revenirea inflației pe o traiectorie descendentă, arată cel mai recent raport Erste/BCR.
Analiza arată că țara noastră a reușit să mențină un calendar de consolidare fiscală în 2025, iar anul acesta va continua ajustarea, inclusiv printr-un volum extern de finanțare estimat la 10 miliarde de euro, semnificativ mai mic față de 2025 datorită deblocării împrumuturilor europene prin RRF și SAFE. În acest context, România și Serbia sunt văzute drept candidate pentru primele reduceri ale dobânzii abia în trimestrul al doilea din 2026, cu mișcări mai ample în a doua jumătate a anului.
România, consolidarea fiscală continuă
Juraj Kotian, care coordonează analiza macro și de income fix pentru CEE, subliniază rolul crucial al finanțărilor europene pentru stabilitatea acestui an:
„Țările din Europa Centrală și de Est au ultima șansă anul acesta să solicite porțiunea rămasă din împrumuturile aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF). În plus, ele vor primi prefinanțări prin programul de împrumuturi SAFE. […] Anticipăm că anul acesta nu vor avea loc ajustări fiscale semnificative în Europa Centrală și de Est, cu excepția principală a României.”
Deficit mai mic decât cel anunțat de „doar” 8%
Contextul fiscal rămâne dur, însă datele sunt mai bune față de vârful atins în 2024. Conform analizei, România ar fi încheiat 2025 cu un deficit „aproape de 8% din PIB”, sub ținta oficială de 8,4% și sub recordul din 2024, de 9,3%. Guvernul menține direcția de consolidare și își propune să „aducă deficitul aproape de 6% din PIB” în 2026. Documentul mai arată că Parlamentul nu a adoptat încă bugetul, însă ținta discutată este între 6,0% și 6,5% din PIB, în linie cu planul convenit cu Comisia Europeană, Erste estimând 6,4% pentru anul acesta.
Planul de euro-obligațiuni este așteptat la 10 mld
Diminuarea deficitului și accesul la finanțare europeană redesenează nevoile de împrumut. România ar urma să aibă emisiuni externe de „circa 10 miliarde de euro” în 2026, un volum „semnificativ mai redus” față de anul trecut, deoarece fondurile din împrumuturile RRF/SAFE vor acoperi o parte importantă a necesarului. În paralel, guvernul mizează pe „3,5 miliarde de euro” din RRF, considerat realist după renegocierea din 2025, „2,5 miliarde” ca prefinanțare SAFE și „1,5 miliarde” din instituții financiare internaționale.
Necesarul brut de finanțare al României pentru 2026 – 286 miliarde lei
Chiar și așa, presiunile interne sunt ridicate: necesarul brut de finanțare urcă la „aproximativ 286 miliarde lei” în 2026, în timp ce răscumpărările de titluri de stat ating „150 miliarde lei”, cel mai ridicat nivel consemnat, față de 99 miliarde lei în 2025. Doar pe piața locală maturitățile ajung la „127 miliarde lei”, alimentate de titlurile pentru populație în valoare de „32 miliarde lei”.
BNR ar putea reduce dobânda în trimestrul II 2026
Separat, Erste notează că relaxarea politicii monetare va începe mai lent în regiune, pe măsură ce inflația coboară, iar România și Serbia sunt menționate explicit: în scenariul de bază, „ar putea opera reduceri de 25bp în trimestrul II 2026, cu reduceri mai ample abia în a doua jumătate a anului”. Un astfel de calendar ar confirma o decuplare temporară față de Polonia, care este așteptată să își atingă „rata terminală de 3,5%” deja în prima jumătate a anului, și față de Cehia, unde nu se anticipează noi reduceri.
Ciprian Dascălu: Scenariu depinde de stabilitatea politică
Pe piețele financiare, România a trecut printr-o perioadă dificilă, rezolvată doar odată cu adoptarea pachetului fiscal din 2025. Ciprian Dascălu, economistul-șef al BCR, sintetizează momentul:
„A fost un rollercoaster pentru activele românești începând din noiembrie 2024. Ratingul de investment grade a atârnat de un fir de păr până când guvernul a aprobat, la mijlocul lui 2025, un pachet fiscal masiv. […] Vedem în continuare spațiu pentru comprimarea randamentelor, atâta timp cât execuția fiscală decurge conform planului. Totuși, acest scenariu depinde de stabilitatea politică.”
De stabilitatea politică depinde și rating-ul României
Stabilitatea politică este, de altfel, variabila-cheie și pentru rating. „Nu anticipăm că perspectiva ratingului României se va întoarce la stabilă”, spune economistul-șef al BCR, până când agențiile „nu vor fi confortabile că noul premier, ce urmează să fie numit în aprilie 2027, aderă strict la calea de consolidare fiscală”.
În ansamblu, România intră în 2026 într-un echilibru încă fragil: deficit mare, finanțare amplă necesară, dar cu acces la linii externe europene consistente, cu randamente încă atractive pentru investitori și cu perspectiva clară a primelor tăieri de dobândă abia în trimestrul al doilea. Cum execuția bugetară și politica internă vor dicta ritmul real al relaxării, scenariul de bază rămâne prudent, însă nu lipsit de oportunități.
