După mai bine de cincizeci de ani de la apariția primului raport al Clubului de la Roma, ”Limitele creșterii economice” în 1972, apare ”Viitorul competitivității europene” întocmit de Mario Draghi, președintele Băncii Centrale Europene între 2011-2019. Ambele rapoarte studiază creșterea economică, raportul Clubului de la Roma la nivel global și Raportul Draghi la nivelul Uniunii Europene (UE).
Primul document atrăgea atenția asupra faptului că în condițiile continuării trendului creșterii populației, a industrializării, a producerii de alimente, a poluării și epuizării resurselor neregenerabile, limitele creșterii economice pe planetă vor fi atinse în următorul secol și se vor materializa printr-o scădere bruscă și necontrolată a populației și a capacității industriale.
Al doilea document atrage atenția asupra încetinirii creșterii economice de la începutul acestui secol și posibilității unei stagnări prelungite în UE. Conform documentului, PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare a fost cu 34% mai redus în UE decât în SUA în 2023, 70% din decalaj fiind determinat de productivitatea mai redusă și 30% din decalaj de intensitatea muncii mai redusă. Documentul susține că, datorită viitoarei scăderi a forței de muncă, avansul cu actuala rată de creștere a productivității va fi suficientă doar pentru a menține PIB constant până în 2050.
Care este decalajul dintre PIB-ul per capita și valoarea adăugată per capita în sectoare comparativ cu UE în țările din regiune care au aderat la zona euro în recentele două valuri, respectiv Cehia, Ungaria și Polonia în 2004, Bulgaria și România în 2007?
În 2023 în regiune, productivitatea măsurată de PIB per capita în puterea de cumpărare standard (PPS) față de media UE a variat între 64% în Bulgaria și 92% în Cehia. PIB per capita în PPS din România a ajuns să reprezinte 78% din media UE în 2023 față de 43% în 2007 (Fig. 1). Reducerea decalajului de PIB per capita față de UE s-a datorat atât creșterii productivității muncii orare (PIB în PPS pe oră lucrată) la 75% din media UE în 2023 de la 50% în 2007, cât și menținerii intensității muncii (ore lucrate per capita) mai ridicate decât în UE (105% în 2023 și 108% în 2007). În toate țările din regiune cu excepția Poloniei, apropierea PIB per capita de media UE s-a datorat reducerii decalajului productivității orare și intensității muncii mai ridicate decât media UE. În Polonia, productivitatea muncii orară a rămas relativ stabilă între 2007 și 2023 la 65% din media UE a doua cea mai redusă din regiune, dar intensitatea muncii, cea mai ridicată din regiune, cu 24% peste media UE, a contribuit la reducerea decalajului PIB per capita, care a ajuns să fie de 80% din media UE, a doua cea mai ridicată după Cehia (92% din media UE).
Reducerea decalajului de productivitate față de UE a fost posibilă prin investiții continue mult peste media UE, menținerea/creșterea intensității muncii și acumularea de capital uman. În România în perioada 2007-2023, ritmul anual al investițiilor per capita a fost de 4,9% – a treia cea mai mare valoare după Ungaria și Bulgaria și ritmul anual al orelor lucrate per capita a scăzut cu 0,1% (Fig. 2a). Acumularea capitalului uman s-a accelerat, ponderea populației ocupate cu educație cel mult gimnazială aproape s-a înjumătățit în 2023 față de 2007 (la 13% de la 21%) pe seama dublării aproape a ponderii populației ocupate cu educație superioară (la 23% de la 14%, Fig. 2b). Populația ocupată în 2007 dar devenită inactivă în 2023 (ieșiri) ca urmare a atingerii pragului vârstei de pensionare, aproximată de grupa de vârstă 50-64 din populația ocupată în 2007 avea studii cel mult gimnaziale în proporție de 36%, cea mai mare din regiune (Fig. 2c). Populația care a înlocuit populația devenită inactivă (intrări), aproximată de grupa de vârstă 15-29 ani din populația ocupată în 2023 cu o proporție a celor cu educație primară și gimnazială de doar 16%, sub media UE, dar peste proporția înregistrată de țările din regiune, a contribuit la ridicarea nivelului de educație a întregii populații ocupate în 2023.
Valoarea adăugată brută per capita în PPS pe sectoare prezintă decalaje diferite față de media UE (Fig. 3). În România, din cele șase sectoare monitorizate, trei sectoare au depășit media UE, agricultura și construcțiile cu cea mai mare depășire a mediei UE în regiune (86% respectiv 17%) și sectorul IT cu a doua cea mai mare depășire a mediei UE după Cehia (14% față de 19%). Sectoarele care au rămas sub media UE au fost industria (cu 18% sub media UE), serviciile altele decât cele financiare (cu 29% sub media UE) și activitațile financiare și de asigurări (cu 48% sub media UE). În regiune, sectoarele peste media UE au fost industria în Cehia și Polonia, agricultura în Ungaria și Polonia, construcțiile în Polonia. Țările din regiune cu excepția Bulgariei (unde nici un sector nu a depășit media UE) au avut câte un sector (în Ungaria), două sectoare (în Cehia) sau trei sectoare (în Polonia) care au depășit media UE.
Pentru că valoarea adăugată brută per capita este produsul dintre productivitatea muncii orară (valoarea adăugată brută pe oră lucrată) și intensitatea muncii (ore lucrate per capita), evoluția sa depinde de evoluția celor două componente. La reducerea decalajelor față de media UE au contribuit productivitatea muncii orară și mai ales intensitatea muncii. În România, valoarea adăugată brută per capita în sectorul IT peste media UE în 2023 s-a datorat faptului că productivitatea orară a muncii a depășit media UE cu 78% (Fig. 4), intensitatea muncii fiind de 64% din media UE aproape neschimbată față de 2007 (Fig. 5). Sectorul IT a fost singurul sector în care productivitatea orară a depășit media UE în 2023. Decalajele în valoarea adăugată per capita în agricultură și construcții au fost recuperate pe baza creșterii intensității muncii peste media UE (Fig. 5). În Cehia, recuperarea decalajului din IT s-a bazat atât pe productivitatea muncii orare cât și pe intensitatea muncii, dar recuperarea decalajului din industrie s-a realizat doar pe creșterea intensității muncii. În Polonia, recuperarea decalajelor din agricultură, industrie, construcții s-a bazat în special pe creșterea intensității muncii. În Ungaria, recuperarea decalajului în agricultură s-a bazat pe depășirea productivității muncii orare din UE.
Obținerea unor performanțe mai bune față de media UE care este anticipată a stagna este critică pentru recuperarea decalajelor rămase și îmbunătățirea competitivității în economia globală. În condițiile în care forța de muncă se va contracta, datorită scăderii populației, educația, acumularea capitalului și creșterea intensității muncii sunt căile de urmat.
Buletinul extern pentru luna noiembrie – Macroeconomia „En Detail” este un material al Alpha Bank.
