Ministerul Finanțelor propune o modificare importantă a regulilor de investiții pentru fondurile de pensii administrate privat, care ar putea permite direcționarea unei părți din economiile pe termen lung ale românilor către economia reală. Proiectul de lege introduce explicit statul român și Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) ca parteneri în investițiile de tip private equity, cu scopul de a limita riscurile și de a sprijini proiectele strategice.
Ministerul Finanțelor vizează modificarea Legii nr. 411/2004
Fondurile de pensii administrate privat (Pilon II) ar putea avea, în perioada următoare, un rol mai activ în finanțarea economiei, potrivit unui proiect de lege inițiat de Ministerul Finanțelor. Propunerea vizează modificarea Legii nr. 411/2004 și clarifică în ce condiții administratorii pot investi o parte din activele fondurilor în investiții de tip private equity.
Ce înseamnă private equity
Private equity înseamnă, pe scurt, investiții în companii nelistate la bursă sau în fonduri care finanțează astfel de companii. Sunt investiții cu potențial de randament mai ridicat, dar și cu un nivel de risc mai mare, motiv pentru care, în cazul pensiilor, legislația impune limite stricte.
Cum vor putea investii banii clienților fondurile de pensii private
Conform proiectului, fondurile de pensii vor putea investi în continuare până la 1% din valoarea totală a activelor în investiții private de capital. Aceasta este varianta standard, prudentă, care nu presupune implicarea directă a statului.
Când poate crește expunerea până la 5%
Noutatea majoră apare atunci când în structura investiției este implicat sectorul public. Proiectul de lege prevede explicit că limita de investiție poate fi majorată până la 5% din activele fondului de pensii dacă:
-statul român deține acțiuni sau participații în companiile sau fondurile în care se investește;
-Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) deține acțiuni sau participații;
-investițiile sunt realizate prin fonduri susținute din resurse publice, inclusiv din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Introducerea explicită a BID în legislație este una dintre cele mai importante schimbări. Practic, BID devine un vehicul de co-investiție și un filtru de risc, prin care fondurile de pensii pot intra în proiecte de private equity fără a-și asuma singure întreaga expunere.
Regăsim mecanismul în Pilon III
De altfel, un mecanism similar funcționează deja în cazul fondurilor de pensii facultative (Pilon III). Acestea pot investi în private equity în limite diferențiate: până la 1% pentru expuneri simple, până la 3% atunci când sunt implicate fonduri europene și până la 5% în cazul investițiilor care implică statul român.
Prin noua propunere, Ministerul Finanțelor extinde mecanismul, într-o formă adaptată și prudentă, către fondurile de pensii administrate privat, care gestionează sume mult mai mari și au un impact sistemic semnificativ.
Ce urmărește statul
Prin această propunere, statul urmărește, potrivit proiectului, direcționarea unei părți din economiile pe termen lung către economia reală, fără a afecta stabilitatea sistemului de pensii.
Astfel, implicarea statului sau a BID are rolul de a reduce riscul investițional și de a asigura o selecție mai atentă a proiectelor finanțate.
Ce trebuie să știe participanții
Pentru cei 8,4 milioane de participanții la Pilon II, proiectul nu înseamnă modificări ale contribuțiilor și nici o schimbare radicală a modului în care sunt administrate economiile lor.
Prin această inițiativă, statul încearcă să transforme fondurile de pensii din investitori aproape exclusivi în titluri de stat în parteneri prudenți ai economiei reale, folosind BID ca element de echilibru între randament și siguranță.
Proiect pentru PILON 4
Contribuțiile la fondurile de pensii ocupaționale ar putea deveni deductibile fiscal începând cu veniturile aferente anului 2026, potrivit proiectului de Lege privind instituirea unor măsuri de relansare economică, publicat joi de Ministerul Finanțelor, citat de Agerpres.ro.
Citeste si

