Rata anuală a inflaţiei în zona euro s-a situat la 2,4% în noiembrie (faţă de la 2,9% în octombrie), ajungând la cel mai redus nivel din iulie 2021, arată datele preliminare publicate joi de Eurostat, ceea ce sugerează că politica monetară a Băncii Centrale Europene a avut succes în reducerea preţurilor, deşi a fost afectată creşterea economică, transmit AFP şi Reuters.
Cifra anunţată de Eurostat este mai bună decât estimările analiştilor, care mizau pe o diminuare a inflaţiei până la 2,7%.
Cu toate acestea, ritmul de creştere a preţurilor la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări continuă să rămână unul ridicat (6,9% în noiembrie, după un avans de 7,4% luna precedentă), urmate de preţurile la servicii (creştere de 4% în noiembrie, comparativ cu un avans de 4,6% luna precedentă) şi produse industriale (2,9% în noiembrie comparativ cu 3,5% luna precedentă). În schimb, preţurile la energie au scăzut cu 11,5% (după un recul de 11,2% în octombrie), a şaptea lună de declin consecutiv.
Inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, s-a redus la 3,6% în noiembrie, de la 4,2% în octombrie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
Ţinta BCE este o rată a inflaţiei de 2% spre finalul lui 2025 şi o stagnare în jur de 3% în cea mai mare parte a anului viitor.
La ultima şedinţă de politică monetară, care a avut loc luna trecută, gardienii euro au lăsat nemodificată dobânda de referinţă, la nivelul istoric de 4%. Investitorii se aşteaptă ca BCE să înceapă să reducă dobânzile în primăvara lui 2024 pe măsură ce inflaţia scade, iar economia stagnează sau chiar ar putea să se contracte. Unii analişti avertizează că dobânzile au fost prea mult majorate în ultimul an şi jumătate, iar creditarea devine atât de restrictivă, încât ar putea adânci recesiunea sau ar putea încetini redresarea.
Între timp, economia zonei euro începe să resimtă efectele înăspririi politicii monetare. Produsul Intern Brut al zonei euro s-a contractat în trimestrul al treilea, iar companiile estimează că o recesiune este din ce în ce mai posibilă. În schimb, economiştii sunt de părere că zona euro va evita la limită un astfel de scenariu printr-o stagnare în trimestrul patru.
